Gena ABCC11: Motivul pentru care transpirația coreenilor nu miroase

Cei mai mulți folosim zilnic deodorantul pentru prevenirea și combaterea mirosului neplăcut al transpirației, însă pe glob există câteva grupuri etnice care nu au nevoie de așa ceva.

Acești oameni au o formă rară a genei ABCC11, responsabilă de consistența substanței secretate de urechi (umedă sau uscată) și de prezența sau absența osmhidrozei (mirosul neplăcut asociat cu sudoarea), cauzate de secrețiile în exces ale glandelor sudoripare.

Aproximativ 95% dintre coreeni prezintă o mutație a genei ABCC11, datorită căreia transpirația lor nu miroase. Foto: WiseGeek

Potrivit unui studiu publicat în 2012 în revista Frontiere ale Geneticii, vasta majoritate a coreenilor are o formă rară a genei ABCC11 (genotipul AA), datorită căreia transpirația lor nu miroase.

Iată cum funcționează această genă, care este alcătuirea sa moleculară și cum se face că transpirația coreenilor nu miroase.

Cum funcționează gena ABCC11?

Această genă are două variante diferite. Un om cu o anumită formă este diferit de unul care se naște cu cealaltă formă. În cazul genei ABCC11, diferența este dată de un singur nucleotid, ceea ce se numește „polimorfism uninucleotidic”.

Ilustrație a bacteriilor din jurul porilor glandelor sudoripare, pe suprafața pielii umane. Porii duc transpirația de la o glandă sudopripară până la suprafața pielii. Sudoarea se evaporă, scăzând temperatura corpului și jucând un rol vital în prevenirea supraîncălzirii. Bacteriile din jurul porilor metabolizează substanțele din transpirație în substanțe cu miros pe care îl percepem ca fiind neplăcut. Foto: Alamy

Fiindcă există două variante în privința alelelor la gena ABCC11, oamenii pot avea trei varietăți posibile: alele GG, GA, sau AA. Aceste trei tipuri sunt responsabile de diferitele fenotipuri pe care le producem.

La rândul lor, aceste fenotipuri sunt exprimate prin genotipuri care determină compoziția umedă sau uscată a substanței secretate de ureche și duce la apariția sau dispariția osmhidrozei (mirosul generat de transpirație).

Oamenii care au genotipul GG sau GA vor produce „ceară de ureche” uscată și au un miros slab, imperceptibil, atunci când transpiră.

Care este avantajul de a avea transpirație mirositoare?

Doar aproximativ 2% dintre europeni „se bucură” de aceeași mutație genetică prezentă din abundență în rândul coreenilor. Foto: Shutterstock

Geneticienii cred că transpirația fără miros ar fi putut ajuta populațiile din Eurasia nordică să se adapteze mai bine la vremea rece. La animale, observăm că transpirația mirositoare încurajează secreția apocrină, care ajută la găsirea, atragerea și împerecherea cu parteneri sexuali potriviți.

Mai simplu spus, transpirația mirositoare ar putea juca un rol în atragerea partenerilor. Totuși, să ținem cont că aceasta este doar o ipoteză (deci, o posibilă explicație).

Varianta AA a genei ABCC11 este larg răspândită în rândul populațiilor asiatice și se găsește rar la grupuri etnice din Africa sau la caucazieni.

Între 30% și 50% dintre cei care locuiesc în Asia Centrală, în insulele din Pacific și în sudul Asiei, precum și indigenii americani au varianta AA și nu dezvoltă niciun miros la subraț.

În cazul coreenilor, circa 95% din populație deține varianta AA, în comparație cu numai 2% dintre europenii care au fost testați în 2013.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Un comentariu la „Gena ABCC11: Motivul pentru care transpirația coreenilor nu miroase”

Lasă un comentariu