Furtunile inexplicabile de pe Jupiter: Cicloanele s-au unit într-un hexagon hipnotizant

Jupiter este o planetă turbulentă. Cea mai celebră furtună de pe această planetă este, desigur, ciclonul roșu de o mărime colosală (cunoscut sub numele de Marea Pată Roșie, despre care se estimează că durează de 350 de ani). Însă în 2016, când modulul Juno al NASA a ajuns la această planetă, a descoperit furtuni și mai maro, aflate în regiunile polare ale gigantului gazos.

La polul nord, făceau ravagii nouă furtuni – una mare, centrală, aflată chiar la pol, și opt furtuni mai mici dispuse în jurul ei. La polul sud, exista o dispunere similară: șase furtuni, dintre care cinci alcătuiau un pentagon aproape perfect în jurul ciclonului central, potrivit Science Alert.

Pentagonul de pe Jupiter (cinci cicloane periferice și unul central). Foto: NASA/JPL-Caltech

Aceste cicloane au mărimi similare. Și încă un amănunt interesant și bizar, în același timp – toate cicloanele se învârt în aceeași direcție (în sensul contrar acelor de ceasornic, în nord, și în sensul acelor de ceasornic, în sud).

Nu se știa prea multe despre aceste furtuni. Erau permanente sau semipermanente, la fel ca Marea Pată Roșie, sau aveau să dispară în curând? Acum știm, după mai mulți ani de zboruri de cercetare ale lui Juno, că furtunile sunt de lungă durată.

Însă, în cel mai recent zbor de cercetare, în cadrul a celei de-a 22-a misiuni de colectare de date, când Juno a zburat la doar 3.500 de kilometri deasupra norilor de pe Jupiter, modulul a detectat ceva nou cu instrumentele sale.

Furtunile de la polul sud formaseră nu un pentagon, ci un hexagon. Este o premieră.

Pentagonul s-a transformat într-un hexagon format din șapte cicloane (șase turbioane grupate în jurul unui vârtej central). Foto: NASA/JPL-Caltech

„Datele obținute de Juno arată că s-a trecut de la un pentagon de cicloane care îl înconjurau pe cel din centru la un aranjament hexagonal”, a spus astrofizicianul Alessandro Mura, de la Institutul Național de Astrofizică din Italia, în cadrul unui comunicat al NASA.

Astfel de configurații ciudate ale furtunilor nu apar niciunde altundeva în Sistemul Solar (Saturn are propriile sale furtuni ciudate la poli, având o furtună hexagonală gigantică la polul nord și un vortex la polul sud), însă studierea i-ar putea ajuta pe savanți să înțeleagă mai bine dinamica atmosferică a giganților gazoși.

„Aceste cicloane sunt fenomene meteorologice noi, care nu au mai fost văzute sau prezise. Natura scoate la iveală noi date privind mișcările fluidelor și felul în care funcționează atmosferele planetelor gigantice. Viitoarele zboruri ale lui Juno ne vor ajuta să ne rafinăm cunoștințele și să înțelegem felul în care cicloanele evoluează în timp”, a spus Cheng Li, cercetător în domeniul fizicii planetare la Universitatea Berkeley, din California.

Polul sud al lui Jupiter în decembrie 2017. Foto: NASA/JPL-Caltech

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu