fbpx

Parazitul perfect: Această ciupercă poate controla mental furnicile, transformându-le în zombi

Ai auzit până acum de „furnicile zombi”? Pe planeta noastră există insecte care trec printr-o transformare pur și simplu sinistră din pricina unei ciuperci incredibil de sofisticate, un parazit ce preia controlul asupra minții gazdei sale.

Între parazit și furnică are loc o luptă care este mult mai ciudată și mai metodică decât orice și-ar fi putut imagina cei de la Hollywood. Multora ne vine greu să le pară rău de furnici, care pot distruge orice – de la ieșiri la iarbă verde, până la proviziile păstrate în cămară -, dar este un spectacol tulburător să urmărești o furnică atacată de această specie parazitară de ciupercă din genul Ophiocordyceps.

Aceste ciuperci atacă mai ales o anumită specie de furnici. Cândva un membru al unei societăți rigid structurate, „furnica zombi” iese din colonia sa precum bețivul satului, ghidată de un patogen care i-a „murat” creierul cu un cocktail de substanțe chimice.

Controlată mental de ciupercă, furnica se îndreaptă spre o anumită zonă din pădure. Savanții care au urmărit traseul furnicilor au descoperit că acesta este uimitor de regulat, ceea ce înseamnă că patogenul este ca un fel de GPS pentru insecte.

Furnicile „sunt manipulate să muște din niște locuri foarte precise de pe latura inferioară a unei frunze, și anume de striația principală a frunzelor care sunt orientate spre nord-nord-vest, la aproximativ 25 de centimetri de sol”, explică David Hughes, ecolog la Penn State.

Toate acestea se întâmplă cu o precizie remarcabilă, la jumătatea zilei. Acesta este unul dintre cele mai complexe exemple de manipulare parazitară a comportamentului gazdelor. Această poziție este aleasă de ciupercă pentru temperatura și umiditatea sa ideală.

O furnică tâmplar din Brazilia, Camponotus balzani, mușcând dintr-o frunză pe care se află ciuperca Ophiocordyceps camponoti-balzani. Foto: David Hughes

După ce s-a ancorat, înfigându-și mandibulele în striația frunzei, furnica moare, iar din capul ei erupe o tulpină.

Tulpina, la rândul ei, declanșează o ploaie de spori asupra furnicilor de dedesubt. Sporii se atașează de furnicile sănătoase și încep din nou procedura invazivă.

Furnica zombi este sacrificată pentru ca ciuperca parazitară să se poată înmulți

„Ca să pătrundă prin exoschelet, ciuperca exercită presiune. Știm că în spor se poate dezvolta o presiune echivalentă cu aceea din roata unui Boeing 747. Această presiune masivă tot crește și, când este suficient de mare, sporii fac o gaură în exoschelet și își răspândesc materialul genetic în furnică”, spune Hughes.

Astfel, ciclul este reluat. Potrivit lui Hughes, pe lângă cele 160 de specii cunoscute de ciuperci care controlează furnici, ar mai putea exista încă sute de alte varietăți, încă nedescoperite. În plus, mai există ciuperci parazite care iau drept țintă anumite zone ale altor insecte, cum ar fi gândacii sau fluturii.

Nu doar furnicile, ci și alte insecte (precum această lăcustă) cad victime ciupercii care preia controlul asupra minții gazdelor. Foto: G. Gallice/Flickr

Această relație este un exemplu remarcabil de coevoluție parazit-gazdă pe care savanții abia dacă încep să o înțeleagă. Paraziții furnicilor, fiecare dependent de o anumită specie de furnică, au dezvoltat niște adaptări uimitoare pentru a supraviețui.

Și, ca reacție, furnicile au dezvoltat propriile metode de apărare. Ciuperca nu se poate transmite mai departe în mușuroi, care este protejat de ceea ce s-ar putea numi „imunitate socială”.

Colonia pur și simplu împiedică răspândirea bolilor în mușuroi prin depistarea și îndepărtarea indivizilor bolnavi.

Întregul circ este încă întrucâtva misterios, însă Hughes studiază furnicile infectate în laborator pentru a descoperi ce substanțe chimice folosesc ciupercile pentru a controla mintea furnicii și în ce modalitate afectează acest control transmiterea sporilor.

Ciuperca începe să crească pe corpul acestei furnici tâmplar. La început, ciuperca crește pe părțile moi ale furnicii (la încheieturi). Vlăstarul ce înmugurește prin capul furnicii va deveni din ce în ce mai lung și în cele din urmă va disemina spori prin care ciuperca va ataca alte furnici, reluând ciclul: Foto: David Hughes

Detalii suplimentare despre acest subiect: Wikipedia, National Geographic, BBC și IFLScience.

Distribuie articolul:

Citește în continuare

Abonează-te la Incredibilia.ro

Fii fără grijă, nu facem spam.

Abonează-te la newsletter sau urmărește-ne pe Facebook, Instagram sau YouTube și vei primi zilnic cele mai interesante articole, filme și recomandări!

>