Fu-Go, baloanele cu bombe japoneze, primul sistem de arme intercontinentale din istorie

Între 1944 și 1945, sute de baloane care aveau atașate dispozitive explozive au căzut pe teritoriul SUA. Deși au făcut foarte puține victime, baloanele făceau parte dintr-o operațiune ingenioasă pusă la cale de japonezi și sunt considerate astăzi primul sistem de arme intercontinentale din istorie.

Baloanele cu bombă trebuiau să fie asasinii tăcuți ai celui de-Al Doilea Război Mondial. Folosind forța curenților de aer, aceste arme pluteau silențios peste Oceanul Pacific până la țintele inamice din America de Nord.

Încă în mare parte necunoscute, aceste arme au fost produsul secundar al unui experiment atmosferic realizat de puterile Axei.

Totul a pornit de la un proiect de cartografiere

Balon exploziv 02
Mecanismul principal al unui balon exploziv. Foto: Wikimedia

În anii ‘40, japonezii cartografiau curenții de aer, lansând baloane care aveau atașate instrumente de măsurare. Baloanele erau lansate din vestul Japoniei și, după ce își finalizau traseul, erau recuperate din partea de est a țării.

Cercetătorii care lucrau la proiect au observat că la altitudinea de aproximativ 9.000 de metri deasupra Oceanului Pacific circulau curenți de aer foarte puternici.

Folosind aceste informații, armata japoneză a creat în 1944 primul sistem de arme intercontinentale: dispozitive explozive atașate de baloane din hârtie sau mătase cauciucată care erau purtate peste ocean de curenții de aer.

Un balon cu hidrogen putea transporta fie o bombă antipersonal de 15 kilograme, fie o bombă incendiară de 12 kilograme și patru dispozitive incendiare de 5 kilograme.

Baloanele, denumite Fu-Go („baloanele de foc”), aveau nevoie de 30-60 de ore ca să traverseze oceanul și să ajungă pe coasta de vest a SUA. Însă instabilitatea atmosferică reducea simțitor precizia și certitudinea unui astfel de atac.

„Această întreprindere se baza în cea mai mare parte pe principiul «lansăm baloanele și vedem ce se întâmplă»”, explică Dave Tewksbury, membru al Departamentului de Geoștiințe al Colegiului Hamilton din New York.

Dar lipsa unui rezultat cert era compensată de faptul că niciun militar japonez nu era pus în pericol.

Odată ce baloanele au început să ajungă în SUA, nu au fost descoperite indicii evidente cu privire la locul de unde fuseseră lansate. Cu toate acestea, geologii americani au reușit, într-un final, să își dea seama că Japonia fusese punctul de lansare.

Asta, deoarece sacii cu balast atașați de baloane conțineau nisip care nu se găsea pe plajele americane. Analizând structura nisipului, americanii și-au dat seama că acesta provenea din Japonia.

Japonezii au lansat 9.000 de baloane Fu-Go

Balon exploziv
Un balon doborât de armata americană în California, iar apoi reumflat. Foto: Wikimedia

Japonezii au ales să lanseze campania în luna noiembrie, deoarece curenții de aer ating viteza maximă în perioada noiembrie-martie. Primul balon a fost lansat pe 3 noiembrie 1944.

La 4 noiembrie 1944, o navă de patrulare a Marinei Statelor Unite a descoperit balonul plutind deasupra orașului Los Angeles. Înainte de sfârșitul lunii, mai multe baloane au fost găsite în statele Wyoming și Montana, iar agențiile de informații și structurile militare au intrat în alertă.

Baloanele au continuat să apară pe întregul teritoriu al SUA. Unul dintre ele a aterizat lângă Yerington, Nevada și a fost descoperit de doi cowboy care l-au tăiat și l-au folosit ca prelată.

Un prospector din același stat a găsit un balon pe care l-a livrat autorităților cu măgarul, iar altul a fost doborât de avioanele forțelor aeriene.

Timp de peste un an, baloanele au continuat să cadă în SUA și în Canada. Se estimează că între 3 noiembrie 1944 și aprilie 1945 aproximativ 1.000 de baloane lansate de japonezi au ajuns în SUA.

Documentele arată că 284 dintre acestea au fost reperate. Însă documentele descoperite în Japonia după război arată că, în total, au fost lansate aproximativ 9.000 de baloane.

Un singur succes cunoscut

Guvernul japonez a retras finanțarea programului în perioada în care forțele aliate au bombardat fabricile de hidrogen din Japonia, iar gazul cu care erau umplute baloanele a devenit o raritate.

Mai mult, era neclar dacă armele funcționau. Serviciile de securitate americane erau atât de eficiente, încât japonezii nu au aflat niciodată dacă armele lor loviseră vreo țintă sau nu.

Balon exploziv 01
Balon descoperit lângă Bigelow, Kansas, la 23 februarie 1945. Foto: Wikimedia

Astăzi este cunoscut un singur caz al unui balon care a făcut victime. La 5 mai 1945, cinci copii și o femeie au fost uciși în timp ce se jucau cu un balon mare de hârtie pe care îl găsiseră în timp ce se plimbau prin pădurea de lângă orășelul Bly, din statul Oregon.

Cei șase au fost singurele victime făcute de un balon cu bombă japonez pe teritoriul SUA.

Deși se știu foarte puține despre această operațiune, atacurile cu baloane japoneze asupra Americii de Nord au reprezentat la acea vreme cel mai lung atac la distanță efectuat vreodată în istoria războiului, un record care nu a fost doborât până la raidurile din timpul operațiunii Black Buck, din 1982, în războiul din Insulele Falkland.

Ca să știi mai mult, citește cartea „Arme, virusuri și oțel”

De ce europenii au fost cei care au cucerit cea mai mare parte a planetei noastre? De ce nu chinezii sau incașii? De ce au evoluat orașele pentru prima dată în Orientul Mijlociu? De ce nu a apărut niciodată agricultura în Australia? Și de ce tropicele sunt acum capitala sărăciei globale? De ce istoria s-a desfășurat diferit pe diferite continente? În cartea sa, „Arme, virusuri și oțel”, câștigătoare a Premiului Pulitzer, omul de știință Jared Diamond analizează 13.000 de ani din trecutul omenirii și răspunde acestor întrebări prin explicații magistral argumentate.

Cartea „Arme, virusuri și oțel” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești, Elefant, eMag sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu