fbpx

Fordlandia: Paradisul lui Henry Ford, o ruină în inima Amazonului

Această fotografie a unor bărbați la bustul gol, înconjurați de frunze lungi, cu o colibă din stuf în fundal, a fost făcută în jungla izolată din Amazonul brazilian. Era anul 1934 și fotografia îi înfățișează pe oamenii lui Henry Ford.

Cu șase ani înainte, industriașul american lansase o operațiune masivă pentru a se elibera din strânsoarea în care îl țineau importatorii de cauciuc asiatici.

Oamenii lui Henry Ford în locul ce va fi cunoscut drept Fordlandia. Foto: Greg Grandin

Alesese un loc pe malurile Râului Tapajos, angajase o forță de muncă și despădurise porțiuni întinse din Amazon pentru a pune bazele unei plantații de cauciuc.

Însă visele lui Ford erau mult mai grandioase. Voia să construiască o comunitate utopică, un proiect care să servească drept dublu experiment, atât în afaceri, cât și în scop civilizator.

Din păcate, Ford era doar un om de afaceri. În momentul realizării acestei fotografii, visul său deja se dezintegra. Henry Ford avea idei rigide despre utopie.

Fiind „100% american”, utopia însemna consumul de mâncare americană, locuitul în case în stil american, frecventarea recitalurilor de poezie și participarea la dansuri în cadrul cărora se făceau auzite numai cântece în engleză.

Imagine aeriană cu Fordlandia, în 1934. Foto: Greg Grandin

Ford a început să impună aceste idei și populației care lucra pe plantația sa. Erau lucruri cu care acei oameni pur și simplu nu erau obișnuiți. Cele mai supărătoare dintre regulile lui erau interzicerea alcoolului, a tutunului și chiar și a femeilor și a familiilor.

Lipsiți de aceste plăceri simple, fordlandienii se strecurau adeseori într-o așezare din apropiere, pe care o numeau „Insula Inocenței”, care era plină de cluburi de noapte, baruri și bordeluri.

După cum arată istoria, semnele unui dezastru iminent își au rădăcina în aroganță. Lui Ford nu îi plăceau experții și a continuat să proiecteze și să construiască Fordlandia fără nicio considerație științifică, și, în cele din urmă, fără nicio considerație de ordin financiar.

Arborii lui s-au ofilit, atacați de mană și alte boli. Nemulțumiți de cultura străină care le era impusă, muncitorii s-au răzvrătit, ceea ce a dus la o revoltă care a trebuit să fie înăbușită de armata braziliană în 1930.

Riverside Avenue din Fordlandia, lângă Râul Tapajos. Foto: Greg Grandin

Rezultatul este că, în ziua de azi, Fordlandia este un peisaj abandonat, care aduce aminte de bune intenții inutile și de risipirea energiei umane și a resurselor, atât naturale, cât și financiare.

Toate acestea aveau să-l coste pe nepotul lui Ford, pe nume Henry Ford II, 20 de milioane de dolari în 1945, atunci când locul a fost vândut înapoi guvernului brazilian.

Construită pentru a rezista, Fordlandia avea toate caracteristicile unui oraș american, inclusiv un teren de golf, un spital, o centrală electrică mare și un hotel. Astăzi, oamenii pot vizita aceste clădiri de beton aflate în descompunere.

Ele sunt niște monumente ale ratării și sunt atrăgătoare din punct de vedere estetic pentru fotografi. După ce dat greș, Ford a încercat să mute așezarea în aval, însă întreaga operațiune a luat sfârșit după ce a început să fie produs cauciucul sintetic, în 1945.

Fordlandia în 2009. Foto: Greg Grandin

Un lucru ciudat legat de acest eșec industrial este că creatorul său, Henry Ford, nu a vizitat niciodată versiunea sa de utopie.

De asemenea, cauciucul din Fordlandia nu a „încălțat” niciodată mașinile produse de Ford Cars în America.

Fordlandia în 2009. Foto: Greg Grandin
Distribuie articolul:

Citește în continuare

Abonează-te la Incredibilia.ro

Fii fără grijă, nu facem spam.

Abonează-te la newsletter sau urmărește-ne pe Facebook, Instagram sau YouTube și vei primi zilnic cele mai interesante articole, filme și recomandări!

  • >