Cempasuchil, floarea folosită la atragerea morților din lumea de dincolo

Pe măsură ce se apropie Ziua Morților, Mexicul se umple de mirosul de cempasuchil, o floare (cunoscută la noi ca vâzdoagă sau crăiță) care a servit un scop nobil încă din timpurile precolumbiene: acela de a atrage morții din lumea de dincolo.

Potrivit tradiției, parfumul său are capacitatea de a atrage chiar și după viața pământească. Pentru strămoșii mexicanilor, cempasuchil era asociată cu Soarele, datorită culorii galben intens care o caracterizează.

GERARDO VIEYRA / NURPHOTO / NURPHOTO VIA AFP
Un mexican recoltează cempasuchil. Foto: AFP

Numele său, originar din limba băștinașă nahuatl, era „cempohualxochitl”, care înseamnă „20 de flori”. Funcțiile pe care popoarele băștinașe le asociau cu această floare sunt numeroase, însă cea mai importantă este aceea de a direcționa sufletele spre altarele ridicate de urmași în cinstea lor.

Astăzi, Ziua Morților, comemorată la începutul lunii noiembrie, rămâne una dintre cele mai puternice tradiții din țara central-americană. Familiile își amintesc de cei dragi decedați prin plasarea de ofrande care aduc un omagiu memoriei lor.

Crăiesele decorează aceste altare pe care cei vii le dedică în onoarea morților. Această floare este văzută ca o icoană a datinii străvechi.

Floarea care s-a născut din dragoste

O legendă străveche explică cum a apărut cempasuchil. Potrivit poveștii, Xochitl și Huitzilin erau doi îndrăgostiți care, în fiecare după-amiază, urcau pe muntele dedicat lui Tonatiuh, zeul aztec al Soarelui.

Întotdeauna purtau flori cu ei, deoarece acesta era modul în care aduceau omagiu divinității.

În ajunul unui război, Huitzilin a fost chemat de armată, deoarece era nevoie de mai mulți oameni pentru a apăra pământurile pe care inamicul încerca să le domine. Din nefericire, Huitzilin și-a pierdut viața în luptă.

În fața durerii generate de nenorocire, Xochitl a urcat pe muntele Tonatiuh și l-a implorat pe zeu să o elibereze de suferința teribilă care o îndurera după pierderea iubitului ei.

JOSE CASTANARES / AFP
Foto: AFP

Ea a căutat să se reunească cu Huitzilin în lumea morților. Tonatiuh, conștient de fervoarea pe care cuplul o manifestase mereu la adresa divinității, a cedat la dorințele femeii.

Zeul Soarelui și-a lăsat razele să cadă asupra lui Xochitl și a transformat-o într-o frumoasă floare galbenă.

La scurt timp după acest eveniment, o pasăre colibri a aterizat pe floare, care și-a deschis petalele și a eliberat instantaneu un parfum necunoscut.

Tonatiuh, în cele din urmă, a permis ca dragostea lui Xochitl și Huitzilin să dăinuie atâta timp cât florile galbene trăiesc ca o reprezentare a iubirii lor.

Floarea cempasuchil și diferitele sale utilizări

Potrivit Institutului de Ecologie din Mexic (INECOL), floarea cempasuchil aparține genului Tagetes, un grup format din 55 de specii.

Unele dintre acestea cresc inclusiv în România. Din numărul total de membri ai acestui tip de floare, 30 sunt endemici în Mexic, ceea ce face din această țară cel mai important punct în istoria evolutivă a genului.

În cazul specific al cempasuchil, denumirea științifică este Tagetes erecta. Floarea tradițională de Ziua Morților, una dintre cele mai importante sărbători din Mexic, face parte din familia Asteraceae.

JOSE CASTANARES / AFP
Foto: AFP

Celelalte specii de Tagetes variază în ceea ce privește mărimea, culoarea, numărul de flori și numărul de petale. Cu toate acestea, culoarea predominantă este galben-portocaliu.

Unele ating până la doi metri înălțime. Cele mai multe dintre aceste flori cresc în sălbăticie, mai ales în munți. Florile sunt, de asemenea, cultivate.

În afară de semnificația sa tradițională, s-a descoperit că cempasuchil are și alte utilizări, de exemplu medicinale.

Floarea este folosită ca remediu, în special pentru probleme digestive, febră și boli respiratorii. În plus, petalele ei sunt utilizate ca tratament pentru diverse afecțiuni ale pielii.

Apoi, crăiesele mai sunt folosite în lumea coloranților naturali. Pigmentul acestor flori este folosit pentru a vopsi alimente, haine și alte obiecte.

Un exemplu în acest sens sunt înghețata și berile artizanale care sunt conțin extracte din această plantă.

Pigmentul de crăiasă este folosit și în industria avicolă, pentru a concentra culoarea cărnii de pui și a ouălor. În plus, din plantă se extrag uleiuri folosite la prepararea de produse agrochimice.

Ca să știi mai mult, citește „Conchistadorii prin ochii aztecilor”

Până când a apărut această carte, republicată de nenumărate ori, unica mărturie referitoare la cucerirea Americii era cronica scrisă de spaniolii victorioși. Miguel León-Portilla a pus laolaltă, cu o incomparabilă iscusință, textele traduse din limba nahuatl în spaniolă de Ángel María Garibay pentru a ne oferi viziunea celor învinși: cum au văzut indienii din Tenochtitlan, Tlatelolco, Texcoco, Chalco și Tlaxcala lupta împotriva conchistadorilor și nimicirea finală a lumii aztece. Enumerare a semnelor care au anunțat dezastrul, descriere a înaintării lui Cortés, cronică a luptei eroice a vechilor mexicani în apărarea culturii și a vieții lor, elegie a unei civilizații care s-a pierdut pentru totdeauna, „Conchistadorii prin ochii aztecilor” este o carte clasică și o lectură indispensabilă.

„Conchistadorii prin ochii aztecilor” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, vezi episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Lasă un comentariu