De foame, și-au mâncat bocancii – Familia Likov, pustnicii izolați 42 de ani în Siberia

În 1979, o echipă de geologi sovietici a pornit într-o expediție de cercetare în îndepărtata Siberie. La acel moment, cercetătorii nici nu bănuiau că aveau să facă o descoperire șocantă. Într-o pădure deasă, pe un munte abrupt, ei au dat peste o familie care trăia izolată civilizație de peste 40 de ani.

Nu mai văzuseră alți oameni și nu știau nici măcar că avusese loc cel de-Al Doilea Război Mondial. Cum au reușit ei să supraviețuiască în condițiile aspre ale Siberiei și ce îi determinase să se izoleze?

Descoperirea

Familia Likov - Coliba

Coliba în care trăia familia Likov, făcută din lemn și iluminată printr-o singură fereastră, de dimensiunile unui rucsac

Taigaua siberiană are reputația de a fi un loc periculos. Pădurile de pini și mesteceni se întind pe kilometri întregi. Vara este scurtă și vremea e rece și nemiloasă.

Mai mult, lupii și urșii înfometați sunt o priveliște obișnuită în aceste păduri. Astfel, existența așezărilor omenești în taigaua siberiană este aproape imposibilă.

De aceea, faptul că familia Likov a supraviețuit izolată în condițiile dure ale Siberiei a surprins o lume întreagă. Ei au fost descoperiți de echipa de geologi, care survola zona într-un elicopter.

Familia Likov - cu geolog bun

Karp Likov (primul din stânga), Dmitri și Agafia, alături de o membră a echipei de geologi (stânga)

Observând de la înălțime ceva ce părea a fi un adăpost și un teren cultivat, pilotul a decis să aterizeze. Hotărâți să investigheze situația, geologii au pornit la pas spre un luminiș pe care-l zăriseră din elicopter.

Pe drum, au observat urme de activitate umană: o cărare mică și câțiva bușteni tăiați. În cele din urmă, au ajuns la coliba familiei Likov.

Au fost întâmpinați de un bătrân desculț, care purta haine făcute din saci. La început, bătrânul nu a răspuns la saluturile geologilor. Însă mai apoi i-a invitat în locuința sa.

Coliba familiei era compusă dintr-o singură cameră, iluminată de o fereastră mică. Pe podeaua murdară erau împrăștiate bucăți de lemn ars.

Încetul cu încetul, discutând cu bărbatul, geologii au pus cap la cap istoria misterioasei familii Likov.

Cum au ajuns oamenii aici?

Familia Likov - Karp si Agafia

Karp Likov și fiica sa, Agafia, purtând hainele primite de la geologi

Care era, deci, povestea familiei Likov? Ce îi determinase să părăsească societatea și să se izoleze într-o zonă atât de sălbatică?

Totul a început în 1917, odată cu venirea la putere a bolșevicilor. Cunoscuți pentru ideile lor antireligioase, bolșevicii au început să-i persecute pe credincioși.

Lucrurile s-au agravat și mai mult după instaurarea regimului lui Iosif Stalin. Teroarea dezlănțuită împotriva cultelor religioase în anii ’30 a făcut multe victime.

Multe culte au fost scoase în afara legii. Drept urmare, mulți sovietici au fugit din țară pentru a scăpa de persecuții. Printre cei persecutați de regim pentru credința lor se numărau și cei din familia Likov.

În 1936, după ce o patrulă comunistă i-a ucis fratele, Karp Likov a ajuns la capătul disperării. După îndelungi frământări, a decis să-și ia inima în dinți și să plece.

Tot ce-și dorea era să-și ducă familia într-un loc sigur. Astfel, Karp a plecat de acasă împreună cu soția lui, Akulina, și cu cei doi copii, Savin și Natalia.

Savin avea nouă ani, iar Natalia, doar doi. Neavând încotro s-o apuce, Karp s-a hotărât să ia calea pădurilor.

O locuință în mijlocul pustietății

Familia Likov - Agafia si fratii

Agafia și cei doi frați ai săi, Savin și Dmitri

În anii care au urmat, cei patru s-au aventurat tot mai mult în sălbăticie. În cele din urmă, au găsit un loc izolat, pe munte, la 1.800 de metri altitudine. Timp de 42 de ani, acest loc neprietenos avea să însemne pentru ei „acasă”.

În 1940, celor doi soți li s-a mai născut un fiu, Dmitri. Doi ani mai târziu s-a născut și mezina, Agafia. Familia a rămas în pădurea izolată, fără niciun contact uman.

În timp, ei și-au făcut o mică grădină, în care cultivau cartofi, secară și cânepă. Aduseseră cu ei câteva haine și ustensile, dar cu vremea toate s-au uzat.

Povestind cu geologii, Karp a rememorat o iarnă cumplită, de care a crezut că nu vor reuși să treacă. În iarna anului 1961, rămași fără mâncare, cei șase au fost nevoiți să mănânce pielea propriilor bocanci.

În acel an, soția lui Karp, Akulina, a murit din cauza malnutriției.

N-au vrut să-și abandoneze casa

Familia Likov - Agafia Likov

Agafia Likova trăiește și acum izolată în Siberia

La început, membrii familiei Likov nu au acceptat daruri de la geologi, în afară de sare. Dar, până la urmă, au primit și alte lucruri: cuțite, ustensile și cereale.

Însă „pustnicii” au refuzat categoric să părăsească pădurea și să se întoarcă în lumea civilizată. Din păcate, în 1981, la scurt timp după ce au fost descoperiți, trei dintre cei patru copii ai familiei Likov și-au pierdut viața.

Savin și Natalia au murit de insuficiență renală, Dmitri de pneumonie. Se crede că, luând contact cu oameni din exterior, ei au contractat boli pentru care sistemul lor imunitar nu era pregătit.

Familia Likov - Cruci

Mormintele celor din familia Likov

Așadar, începând cu 1981, la coliba din pădure au rămas doar Karp Likov și mezina Agafia. Geologii le-au cerut să iasă din pădure și să se alăture rudelor lor.

Dar cei doi au rămas neclintiți în hotărârea de a nu părăsi pădurea care le era casă. Șapte ani mai târziu, pe 16 februarie 1988, Karp și-a dat ultima suflare.

Singura rămasă în viață este Agafia. Ea a continuat să locuiască singură în coliba familiei. A plecat de acolo doar de șase ori.

În anii ’80, guvernul sovietic i-a plătit un tur de o lună al Uniunii Sovietice. Astfel, Agafia a văzut pentru prima dată în viață avioane, cai, mașini și bani.

După aceea, ea a părăsit pădurea numai pentru a primi ajutor medical sau pentru a se întâlni cu rudele.

Articole fascinante

>