VIDEO O nouă artă? Cum au devenit cadavrele vedete în expoziția „Corpul uman”

Deja faimoasă în întreaga lume, expoziția „Corpul uman” a stârnit controverse și în România, unde a putut fi vizitată în urmă cu câțiva ani, la Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa. Corpuri omenești întregi, dar și bucăți din trupul uman au fost plastifiate pentru a le da oamenilor obișnuiți cea mai explicită lecție de anatomie de până acum.

Deși a stârnit multe reacții negative, expoziția „Corpul uman” a fost vizitată de milioane de curioși din întreaga lume și rămâne un eveniment greu de egalat.

Cum a fost posibilă realizarea unei expoziții de asemenea dimensiuni? În spatele acestei reușite se află anatomistul Gunther von Hagens, cel care a inventat procesul de plastinație.

Cum s-a născut expoziția „Corpul uman”

Expozitia corpul uman - oameni si exponate

Publicul admiră detaliile unui corp uman real. Foto: nytimes.com

Spre deosebire de orice alt procedeu de conservare, plastinația păstrează corpul uman în perfectă stare. Practic, în urma plastinației, corpurile arată ca și cum ar fi vii deoarece procesul nu modifică deloc țesutul uman. Carnea nu se degradează odată cu trecerea timpului, așa cum se întâmplă în cazul formolului.

Procedura a fost inventată de von Hagens în 1977. Ulterior, germanul și-a brevetat invenția atât în Germania, cât și în Statele Unite ale Americii. După ce a obținut brevetele, în 1993 von Hagens a fondat Institutul de Plastinație din Heidelberg.

Doi ani mai târziu, Institutul și von Hagens au creat prima expoziție de corpuri plastinate, care a putut fi admirată în Japonia. Exponatele au atras peste 3 milioane de vizitatori. Așa a luat naștere expoziția „Corpul uman”.

Mii de ore de muncă pentru un singur exponat

Expozitia corpul uman - Gunther von Hagens

Gunther von Hagens, alături de una dintre creațiile sale. Foto: domradio.de

Drumul unui cadavru la statutul de exponat în expoziția „Corpul uman” este extrem de lung. Într-o primă fază, oamenii de știință injectează, în vene și artere, formaldehidă și alte substanțe chimice, pentru a ucide bacteriile.

Procesul de injectare durează între trei și patru ore, iar distrugerea microbilor previne degradarea cărnii. Apoi, începe disecția. Aceasta durează de la 500 la 1.000 de ore. Pielea, țesutul gras și țesutul conjunctiv sunt îndepărtate pentru a pregăti organele interne pentru plastinație.

Expozitia corpul uman - baschetbalist

Un corp plastinat în postura unui jucător de baschet. Foto: flickr.com

După disecție, începe plastinația propriu-zisă. Apa și orice grăsimi solubile care au rămas în corp sunt dizolvate într-o baie de acetonă. La temperaturi de sub zero grade, acetona înlocuiește apa din celule.

Următorul pas este crucial pentru procesul de plastinație. De-a lungul a două până la cinci săptămâni, corpul intră într-o baie de polimeri lichizi, cum ar fi cauciucul siliconic. Această baie are rolul de a elimina acetona. La final, fiecare celulă din corp va conține cauciuc siliconic.

În acest moment, von Hagens și echipa lui pot poziționa corpul în orice poziție doresc. Echipa folosește fire, cleme, cârlige și spumă poliuretanică pentru a poziționa cadavrul. Acest proces poate dura săptămâni sau luni.

In clipul de mai jos puteți vedea cum arată locul în care von Hagens își realizează exponatele:

El depinde de dorințele estetice ale donatorului sau de ceea ce echipa lui von Hagens decide că este cel mai potrivit. În cele din urmă, fiecare corp trece printr-un proces de întărire.

Acesta are loc prin folosirea gazului, a luminii sau a căldurii, în funcție de polimerul folosit pentru prezervarea corpului. Plastinația necesită până la 1.500 de ore de muncă, iar procesul poate dura până la un an.

O formă de artă?

Expozitia corpul uman - cartofori

Trei exponate, la un joc de poker

Vom Hagens nu s-a limitat doar la un eveniment educativ și a creat din expoziția „Corpul uman” o adevărată operă de artă. Scopul germanului este de a-i face pe oameni să se gândească la limitele propriului corp, la sensul vieții și să-i determine să aibă mai multă grijă de propria sănătate.

De aceea, exponatele sunt așezate în posturi naturale, poziții pe care le adoptă orice om viu. Unele corpuri au straturile de mușchi îndepărtate pentru a face vizibile organele interne.

Unele exponate au fețe zâmbitoare și serene. Altele sunt contemplative și introspective. Câteva se îmbrățișează de parcă ar fi prieteni sau iubiți.

Vrei să fii plastinat? Stai la coadă!

Expozitia corpul uman - gimnast

Un gimnast își face exercițiile la inele. Foto: pinterest.com

Plastinația, s-ar putea spune, este combinația supremă dintre viață și artă. Popularitatea exponatelor lui von Hagen a crescut de când expoziția „Corpul uman” a devenit celebră. 8.000 de oameni se află în prezent pe lista de așteptare pentru a fi plastinați după moarte.

Singura cheltuială din partea familiei implică transportul cadavrului la un specialist în îmbălsămare care lucrează cu von Hagens. Unii văd plastinarea ca fiind ceva mai ieftin decât o înmormântare. Alții o fac pentru a fi folositori, deoarece un corp plastinat poate folosi drept material didactic.

Chiar și școlile de medicină iau în considerare posibilitatea folosirii corpurilor plastinate, care ar putea înlocui cadavrele în cadrul lecțiilor de anatomie.

Unele dintre trupuri rămân îmbrățișate pe vecie, datorită plastinației…

Expozitia corpul uman - imbratisare

Articole fascinante

  • Mou0219u+Mou0219elu spune:

    Uimitoare informații! Stiința progreseaza foarte mult, in curand se va ajunge sa ne conservam si sa pastram inaintașii.

  • valeriu spune:

    Cauta sa-ti reamintesti ultima imagine in momentul cand te afli in postura respectiva !! Se termina totul……

  • >