Anul fără vară: Erupția vulcanului Tambora, catastrofa care a schimbat clima

Pe 10 aprilie 1815, pe insula indoneziană Sumbawa a avut loc o erupție vulcanică devastatoare. Vulcanul Tambora, care părea inactiv de secole, a erupt violent și a făcut zeci de mii de victime.

Însă consecințele dezastrului nu s-au limitat doar la Indonezia și nici măcar la Asia de Sud-Est, ci au afectat întreaga lume.

Vulcanul Tambora
Tambora a erupt în seara zilei de 10 aprilie 1815. Foto: Pinterest

Din cauza norului de cenușă care a ajuns până în stratosferă, razele Soarelui nu au mai putut ajunge pe Pământ, iar temperaturile au scăzut drastic în întreaga lume.

De aceea, anul următor, 1816, a rămas în istorie drept „anul fără vară”.

Explozia s-a auzit de la 2.000 de kilometri depărtare

Vulcanul a dat semne de activitate încă din data de 5 aprilie 1815, când a avut loc o erupție de intensitate mică.

Pe parcursul următoarele cinci zile, activitatea vulcanului s-a intensificat. În atmosferă au fost eliberate cantități mari de funingine.

În seara zilei de 10 aprilie a avut loc o explozie puternică, ce s-a auzit la aproape 2.000 de kilometri distanță, pe insula Sumatra. Pământul s-a cutremurat, blocuri masive de piatră fiind aruncate în aer.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Din munte au țâșnit flăcări puternice. Cantități imense de cenușă, gaz, praf și fum s-au înălțat la câțiva kilometri, ajungând în straturile superioare ale atmosferei.

Vulcanul Tambora 02
Vulcanul Tambora astăzi. Foto: Hajar Trekking

Râuri de lavă incandescentă au început să curgă pe versanți cu o viteză estimată la 160 de kilometri pe oră. Au distrus totul în cale, iar apoi s-au stins în mare, făcând apa să clocotească.

Navele din porturi au rămas blocate între bucățile de piatră ponce (cu diametrul de până la 20 de centimetri) care au căzut din cer.

Mai multe valuri tsunami au lovit petecele de pământ din Marea Java. Ploile de cenușă vulcanică au ajuns până la 1.000 de kilometri depărtare, pe insula Borneo.

Tambora a continuat să „scuipe” cenușă și lavă timp de săptămâni întregi. Casele din apropiere au fost făcute una cu pământul. Sursele de apă potabilă au fost contaminate, iar culturile agricole au fost compromise.

Aproximativ 90.000 de victime

Potrivit estimărilor, 10.000 de oameni au fost uciși pe loc. Cei care au supraviețuit au dezvoltat infecții pulmonare din cauza sulfului din atmosferă.

Alte câteva mii de oameni au murit de foame sau atinși de boli, iar numărul victimelor de pe Sumbawa și de pe insulele învecinate este estimat la 60.000-90.000.

Eruptia 02
Foto: Sott

Înainte de a erupe, vulcanul Tambora avea 4.267 de metri. Din cauza exploziei puternice, muntele aproape s-a înjumătățit, ajungând la doar 2.800 de metri.

Stamford Raffles, guvernatorul insulei Java (care a fost preluată de britanici în timpul războaielor napoleoniene) a trimis un locotenent pe insula Sumbawa să raporteze ce s-a întâmplat.

Locotenentul a relatat că pe insulă se aflau o mulțime de cadavre, satele erau aproape complet părăsite și majoritatea clădirilor se prăbușiseră.

Câțiva supraviețuitori încercau cu disperare să găsească mâncare. Apoi, a izbucnit o epidemie de dizenterie, despre care se crede că a fost cauzată de cenușa care contaminase apa potabilă.

Eruptia 03
Foto: Pinterest

Însă consecințele dramatice al erupției vulcanului Tambora nu s-au limitat doar la Asia de Sud-Est. Erupția a propulsat în stratosferă aproximativ 120 de milioane de tone de sulf și cenușă, care au cauzat modificarea climei în întreaga lume.

Ninsori în plină vară și o ceață roșie

Din cauza absenței razelor solare, temperaturile au scăzut cu câteva grade pe întreaga planetă. Scăderea bruscă a temperaturii a avut un efect devastator asupra agriculturii.

Înghețul a distrus culturi întregi de cereale. Legumele și fructele nu au mai putut crește și, lipsite de nutreț, multe animale au murit. O mare parte a lumii fost bântuită de foamete.

În Europa, de pildă, a fost cea mai cruntă perioadă de foamete din întreg secolul XIX. În China, temperaturile mici au distrus vegetația și culturile agricole, în special în regiunile din nord.

Vulcanul Tambora 03
Foto: New York Times

Sezonul musonilor a fost perturbat, iar țara a fost lovită de inundații puternice.

În India, perturbarea musonului de vară a cauzat ploi torențiale întârziate, care au accelerat răspândirea holerei. În primăvara și vara anului 1816, estul SUA a fost acoperit de o ceață „uscată”, care a colorat cerul în roșu și a blocat razele soarelui.

Nici vântul, nici ploile nu au reușit să disperseze ceața. Europa și China, precum și America de Nord au fost lovite de valuri de frig, iar în unele zone a nins în lunile iunie și iulie.

Din fericire, schimbarea dramatică a vremii nu a durat mult, iar temperaturile au revenit la normal până în 1818. După dispersarea particulelor care împiedicau razele Soarelui, natura și-a revenit, treptat, la viață.


În continuarea acestui articol, citește și Vulcanul Krakatau: Erupția enormă care s-a auzit în jurul lumii. Iar dacă te pasionează subiectul, îți recomandăm și Top 9 cei mai activi vulcani din lume – Izvoarele de lavă ale Terrei.


Distribuie:

Citește în continuare

Lasă un comentariu