Ernest Hemingway a fost un om cu multe talente. Când nu scria romane clasice, autorul de renume mondial își petrecea timpul boxând, vânând și… spionând pentru guvernul sovietic? Potrivit unor dezvăluiri recente, „Papa” Hemingway a petrecut câțiva ani lucrând pentru KGB, deși nu era foarte bun la asta.
În ultimii ani ai vieții sale, Ernest Hemingway a devenit foarte, foarte paranoic. Romancierul laureat al Premiului Nobel a început să divagheze despre cum FBI-ul îi urmărea fiecare mișcare.
În 1960, le-a spus prietenilor săi că agenții federali îi puseseră microfoane în mașină, îi citeau corespondența și îi ascultau regulat convorbirile telefonice. Hemingway credea că aceștia îi verificau inclusiv operațiunile bancare.
Bineînțeles, toată lumea a respins afirmațiile sale nebunești, gândindu-se că poate Hemingway a avut o cădere nervoasă. Suspiciunile lor au fost confirmate atunci când scriitorul a început să fie tratat cu șocuri electrice la Clinica Mayo din Minnesota.
Totuși, FBI-ul îl urmărea cu adevărat pe Hemingway. Încă din anii ’40, J. Edgar Hoover își pusese agenții să îl urmărească pe faimosul autor.
După ce, în 1983, FBI a publicat un raport de 127 de pagini despre Hemingway, unii dintre vechii prieteni ai scriitorului au început să se întrebe dacă nu cumva acțiunile Biroului au contribuit la sinuciderea lui Hemingway, petrecută în 1961, după cum amintește și The Telegraph.
Această dezvăluire bizară ridică o întrebare interesantă: de ce l-a investigat FBI-ul pe Ernest Hemingway? Pe scurt, agenții au avut un motiv legitim.
În 2010, la editura Universității Yale a apărut o carte intitulată „Spioni: Mărirea și decăderea KGB-ului în America”. Bazată pe cercetările unui fost ofițer KGB care a răscolit arhivele sovietice datând din epoca lui Stalin, cartea a dezvăluit că Ernest Hemingway a fost, de fapt, agent secret.
Sau cel puțin a încercat să fie. În 1941, romancierul a fost recrutat de agenții KGB sub numele de cod „Argo”. Hemingway s-a mai întâlnit cu agenții sovietici în cel puțin două ocazii, o dată la Havana și o dată la Londra.
Cu toate acestea, rușii au descoperit rapid că, deși Hemingway știa să scrie cărți foarte bune, nu avea stofă de agent secret. Nu le-a furnizat niciodată informații valoroase și, după cum au notat ofițerii KGB în rapoarte, datele venite de la Hemingway „nu au putut fi verificate în teren”.
Practic, Hemingway a fost un spion prost și le-a livrat sovieticilor fabulații pe post de informații. La începutul anilor 1950, sovieticii au renunțat la Hemingway și au tăiat definitiv legătura cu el, punând astfel capăt poveștii „Bătrânul și KGB”.
