Epidemia de rujeolă din Samoa e atât de gravă, încât casele celor nevaccinați sunt marcate cu roșu

Într-un efort disperat de a pune capăt epidemiei de pojar care a ucis deja peste 60 de oameni, guvernul din Samoa a apelat la o tehnică de control al bolilor veche de sute de ani, însemnând cu steaguri roșii casele persoanelor nevaccinate.

Autoritățile din Samoa au cerut populației să arboreze steaguri roșii în fața caselor în care locuiesc oameni care nu au fost vaccinați, ca să fie identificate mai ușor de echipele ce participă la campania masivă de vaccinare din ușă în ușă.

Guvernul speră să vaccineze întreaga populației (circa 200.000 de locuitori) în numai câteva zile. Aceasta este ultima măsură de urgență în cadrul unei crize de sănătate care a lovit cel mai tare în copiii acestei țări situate în Pacificul de Sud, relatează The Guardian.

Anul trecut, în întreaga lume au murit peste 140.000 de oameni din cauza rujeolei, potrivit BBC. Foto: Getty Images

Vaccinarea samoanilor cu vârste cuprinse între șase luni și 60 de ani va fi gratuită, spun reprezentanții guvernului. Însă prioritatea o constituie copiii sub patru ani, care sunt cei mai expuși riscului unor complicații mortale și au cele mai mici rate de vaccinare.

Dintre cele peste 4.000 de cazuri raportate, 171 s-au înregistrat în ultimele zile, iar 90 dintre ele implicau copii de patru ani sau mai mici. Până acum, majoritatea deceselor s-au înregistrat tot în rândul copiilor de până la patru ani.

Prim-ministrul Tuilaepa Sailele Malielegaoi a promis că va ridica rapid rata de vaccinare de la 55% la 90%, potrivit BBC.

„Cetățenii noștri nu vor deveni niciodată imuni la epidemiile viitoare dacă nu avem o rată a vaccinării de aproape 100%”, a spus prim-ministrul în timpul unui tur al unui spitalul.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Guvernul din Samoa a făcut toți pașii ca să combată o epidemie care, până acum, a îmbolnăvit 2% din populație, potrivit lui Rene Najera, epidemiolog și editor al site-ului educațional „Istoria Vaccinurilor”.

Autoritățile au închis școli, au trimis pe teren echipe medicale mobile și au încercat să crească gradul de conștientizare a publicului cu privire la această problemă afișând peste tot fotografii cu lideri, inclusiv cu prim-ministrul, în timp ce sunt vaccinați.

Însă guvernul are de luptat cu neîncrederea publicului, după ce, în 2018, un vaccin amestecat în mod necorespunzător cu o substanță care relaxează mușchii a dus la moartea a doi copii, la condamnarea a două asistente medicale pentru omor din culpă și la o scădere a ratei de imunizare.

După acest scandal, „grupurile antivaccinare au luat drept țintă Samoa și comunitățile de samoani din SUA și Noua Zeelandă, pentru a răspândi informații false”, spune Najera.

Și pojarul (denumirea alternativă a rujeolei) este extrem de contagios, ceea ce înseamnă că o epidemie este greu de ținut în frâu. Pojarul poate rămâne timp de patru ore într-o cameră în care a expirat o persoană bolnavă, iar toți cei care trec pe acolo în această perioadă de timp au o șansă mare de a contracta boala, a adăugat Najera.

În fața caselor unde se solicită vaccinarea împotriva rujeolei, oamenii atârnă steaguri roșii. Foto: AP

Potrivit lui Najera, este nevoie de o rată a vaccinării de aproximativ 93% pentru a preveni o epidemie de pojar într-o comunitate. Guvernul speră că steagurile roșii vor contribui la atingerea acestui număr.

Istoricii spun că această practică a apărut în timpul Morții Negre care a răvășit Europa în Evul Mediu, ucigând aproximativ 50 de milioane de oameni. Din Europa, practica a ajuns în America, unde tavernele și bordelurile vizitate de marinarii infectați erau marcate cu steaguri roșii.

În 1888, luptând cu o epidemie de febră galbenă, oficialii din Florida au arborat steaguri galbene pe casele afectate, plasând paznici care să le păzească zi și noapte și izolând „zonele de infecție” cu frânghii.

De asemenea, sistemele cu steaguri i-au ajutat pe oficiali să inspecteze vasele care soseau, în încercarea de a opri răspândirea infecției. În secolul XVII, Veneția a cerut ca vapoarele suspectate că ar transporta ciumă să își semnalizeze cu un steag sosirea, ca să poată fi văzute de observatorii din turlele bisericilor.

Oameni adunați în fața unui centru pentru situații de urgență din Apia, capitala statului Samoa, unde are loc o acțiune de vaccinare împotriva rujeolei. Foto: AP

Apoi, căpitanul trebuia să demonstreze că echipajul și pasagerii erau sănătoși și să prezinte documentația pentru toate mărfurile care se îndreptau spre acest centru comercial din Italia.

Peste secole, aceeași abordare a fost practicată peste Atlantic, atunci când guvernul SUA a căpătat prerogative din ce în ce mai mari pentru a opri epidemiile, în secolul XX.

O ambarcațiune a sănătății publice ducea inspectorii la bordul vaselor care arborau un steag galben, care nu era coborât până când vasele nu se aflau într-o stare corespunzătoare pentru andocare.

În Țările Române, ca mijloc de protecție împotriva ciumei se practica închiderea granițelor, iar străinii erau evaluați cu atenție din punct de vedere medical, potrivit ziarului Adevărul.

La ordinul domnitorului Grigore Ghica, la Pantelimon s-a construit un spital pentru ciumați și a luat naștere breasla cioclilor – oameni care se ocupau, contra cost și în schimbul unor scutiri de dări, cu manipularea și îngroparea victimelor ciumei. Unii dintre ciocli puteau să facă aceste lucruri pentru că dobândiseră imunitate față de boală, de care se vindecaseră.


Distribuie:

Citește în continuare

Lasă un comentariu