În secolul XVI, vreme de 24 de ani, renumita contesă Elisabeta Bathory s-a distrat torturând și ucigând femei tinere. A început cu fetele din familiile de țărani care lucrau pentru ea ca servitoare.

Când țăranii, alertați de dispariții, au început să-și ascundă fiicele, contesa a început să ademenească fete din nobilimea locală, sub pretextul că le oferea „lecții de etichetă”.

Zvonurile care spuneau că făcea baie în sângele fecioarelor pentru a-și păstra tinerețea nu au fost niciodată dovedite, însă restul crimelor îngrozitoare au fost documentate în detaliu la procesul ei.

După cum vei vedea în cele ce urmează, Elisabeta Bathory și-a meritat cu prisosință supranumele „Contesa sângeroasă”.

Elisabeta Bathory, una dintre cele mai sângeroase criminale în serie

Elisabeta Bathory a ajuns în Cachtice (un sat aflat astăzi în Slovacia) la vârsta de 10-11 ani, când s-a căsătorit cu contele Ferenc Nadasdy, care avea 16 ani și care a intrat ulterior în armată. Tânărul nu era prea instruit, după cum recunoștea chiar și mama lui.

Totuși, a fost considerat un erou în timpul Războiului cel Lung, purtat împotriva Imperiului Otoman. Elisabeta și Ferenc aveau multe lucruri în comun: copiii, moșia familiei din Cachtice și obiceiul de a-și corupe menajerele.

Cât timp Ferenc a slujit în armată, zvonurile privitoare la abuzurile domestice ale Elisabetei au însoțit-o pe aceasta peste tot pe unde călătorea.

Contesa a angajat o echipă de „asistenți personali” – slujitori, mai bine zis -, între care se regăseau trei femei mai în vârstă, un băiat desfigurat și o vrăjitoare sadică pe nume Anna Darvulia, care conducea echipa de torționari și care a devenit în cele din urmă iubita Elisabetei.

Elisabeta și Anna foloseau diverse tehnici pentru a-i tortura pe servitori. Iarna, scoteau fetele în zăpadă, turnau pe ele apă rece și apoi le lăsau să moară de frig.

Distracția preferată: crima

Primăvara, prindeau câte o tânără, îi întindeau miere pe corpul gol și apoi o imobilizau în natură, pentru ca viespile și alte insecte să o devoreze de vie. De asemenea, celor torturați li se băgau cuie sub unghii și li se coseau gurile.

Fetele erau erau apoi bătute sau înjunghiate până când își dădeau suflarea, iar toate aceste orori se petreceau sub ochii altor servitori. De altfel, mai târziu, acești servitori au jurat că Elisabeta începuse să bea sângele victimelor în cadrul unor ritualuri (care au și dat naștere zvonurilor legate de vampirism).

Potrivit unor povești care circulau la acea vreme, după ce a bătut o victimă, contesa a descoperit efectul regenerator pe care fluidele corporale omenești îl aveau asupra pielii sale.

Așa că ar fi început să se îmbăieze în sânge, pentru a se păstra tânără și frumoasă pentru soțul ei iubit. Însă, după ce Ferenc a murit în urma unei infecții, în 1604, Elisabeta a întrecut orice limită. S-a stabilit permanent în Cachtice, zăvorându-se în conac.

Fetele din sat încep să se împuțineze

La ordinul ei, fetele din satele dimprejur erau răpite și duse la conac. Adeseori, contesa era prea deprimată să se dea jos din pat, așa că Anna îi ducea în cameră fetele neajutorate.

Contesa le mușca și apoi ordona să fie arse. Până la urmă, s-a ajuns la punctul în care nu mai putea găsi fete de țărani pe care să le tortureze.

Așa că a început să răpească tinere din familiile nobilimii scăpătate. În cele din urmă, regele Ungariei, la urechile căruia ajunseseră deja vești despre ororile comise de contesă, nu a mai putut ignora situația.

Așa că și-a trimis oamenii să  aresteze pe criminală și să o ducă în fața tribunalului. Când au ajuns la castel, soldații au găsit victimele (unele moarte, altele încă vii) închise în diferite camere, arse parțial sau îngropate în morminte superficiale săpate prin împrejurimi.

Aceste dovezi, coroborate cu mărturiile a peste 300 de săteni și declarațiile confidenților ei, au avut drept rezultat un verdict clar: contesa a fost găsită vinovată.

Jurnalul celor 650 de crime

Elisabeta a fost condamnată pentru comiterea a 80 de crime (deși o relatare celebră din jurnalul ei fixa totalul victimelor la 650). Vrăjitoarea Anna și echipa ei de torționari au fost, la rândul lor, executați pentru crimele lor.

Elisabetei i s-a permis să rămână în castel, însă numai după ce ușa camerei ei a fost zidită. Patru ani mai târziu, contesa a murit în somn. Cu gândul la ororile comise de Bathory, sătenii din Cachtice s-au revoltat când trupul ei a fost îngropat în localitate.

Relatările spun că trupul ei neînsuflețit a fost mutat ulterior în cripta familiei Bathory, în estul Ungariei. Cu toate acestea, când situl a fost excavat, în 1995, rămășițele ei nu au fost găsite.

Umbra contesei continuă să alimenteze fascinația oamenilor chiar și în ziua de azi, iar Elisabeta Bathory este încă o figură emblematică în cultura populară.

Moștenirea Elisabetei Bathory

În serialul de televiziune „American Horror Story: Coven”, personajul Delphine LaLaurie (jucat de Kathy Bates) este inspirat de o ucigașă reală din New Orleans, din deceniul al patrulea al secolului al XIX-lea.

Crimele lui LaLaurie au fost comparate cu cele ale „Contesei sângeroase”, iar ucigașa a fost poreclită „Elisabeta Bathory a Americii”.

De altfel, în serial, în povestea vieții lui LaLaurie sunt incluse detalii din viața Elisabetei. La fel ca în cazul contesei, protagonista serialului se îmbăiază în sângele victimelor pentru a-și păstra tinerețea și frumusețea.