Noi cercetări sugerează că elefanții sălbatici s-ar fi domesticit singuri, fără intervenția omului. La fel cum lupii au evoluat în câini prin relația strânsă cu oamenii, elefanții ar fi putut suferi schimbări de-a lungul a mii de ani care au dus la caracteristici asemănătoare domesticirii.
Aceste caracteristici includ boturi mai scurte, urechi mai flexibile, fețe mai expresive, blană mai puțin densă și o perioadă mai lungă de creștere până la vârsta adultă. Aceste trăsături sunt asociate de obicei cu animalele domestice.
O echipă internațională de experți a analizat populațiile de elefanți sălbatici și a descoperit trăsături similare, ceea ce i-a determinat să se întrebe dacă elefanții au suferit domesticirea. Domesticirea implică, de obicei, reproducerea selectivă de către oameni a animalelor cu trăsături dezirabile de-a lungul generațiilor.
Un factor crucial este comportamentul lor sigur în preajma oamenilor. Chiar dacă aceste trăsături nu au fost selectate în mod intenționat la elefanți, există gene care sunt legate de ele. De exemplu, animalele domestice îmblânzite au un aspect mai puțin intimidant.
Conceptul de sindrom de domesticire se referă la un set de caracteristici asociate cu animalele calme și drăguțe. Deși aceste trăsături ar putea să nu fie avantajoase în sălbăticie, ele sunt benefice pentru a trăi printre oameni.
Această teorie a auto-domesticării a fost sugerată și pentru oameni, care ar fi putut evolua o preferință pentru parteneri mai puțin agresivi, ceea ce a dus la o comunicare și un limbaj mai complex. Autorii studiului susțin că elefanții sălbatici au fost supuși unui proces de selecție similar cu cel al oamenilor.
Aceștia au găsit asemănări în ceea ce privește forma craniului și a mandibulei la toate speciile domesticite, inclusiv la elefanți. Maxilarele au devenit mai scurte și craniile mai rotunde, existând, de asemenea, reduceri ale dimensiunii dinților.
Din punct de vedere comportamental, există dovezi de interacțiuni pașnice și de adulți, alții decât părinții, care au grijă de pui. Cercetătorii au analizat sute de gene implicate în modificările țesuturilor embrionare care joacă un rol în procesul de domesticire. Ei au identificat cel puțin 10 secvențe pe care evoluția le-a favorizat la elefanți.
Dacă această teorie se dovedește a fi corectă, ea ar putea include și alte animale, cum ar fi delfinii sau anumite specii de păsări, care au suferit modificări ce susțin complexitatea socială.
