Efectul Novaia Zemlea, când Soarele arată ca un dreptunghi uriaș

Efectul Novaia Zemlea este un fenomen optic curios, denumit după un arhipelag situat la nord de Rusia continentală, în Oceanul Arctic.

Aici, în ianuarie 1597, acest fenomen a fost observat și documentat pentru prima dată de către echipajul unei nave conduse de navigatorul olandez Willem Barents, care se afla în cea de-a treia expediție în Arctica, în căutarea pasajului care făcea legătura între Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific.

Efectul Novaia Zemlea
Efectul Novaia Zemlea. Soarele pare să aibă formă dreptunghiulară sau compusă din linii de lumină suprapuse. Foto: rohan.sdsu.edu

Din păcate, nava lui Barents a rămas blocată în gheață, obligând echipajul să petreacă iarna pe insulă. Pe 3 noiembrie, navigatorii au văzut Soarele pentru ultima dată, la apus, și se așteptau să-l mai vadă abia în 8 februarie.

Dar, la 24 ianuarie 1597, trei dintre membrii echipajului au văzut Soarele, cu două săptămâni înainte de întoarcerea sa preconizată. Căpitanul Barents nu i-a crezut, deoarece știa că Soarele se afla mult sub orizont.

Trei zile mai târziu, Soarele și-a făcut din nou apariția, iar Barents însuși a fost martor, împreună cu mulți membri ai echipajului. După ce exploratorii s-au întors în Olanda, Gerrit de Veer, unul dintre membrii echipajului, a publicat o relatare a observației lor. Barents, din păcate, a murit în timpul călătoriei de întoarcere.

Vestea despre efectul Novaia Zemlea s-a răspândit în întreaga comunitate științifică a epocii. Aproape peste tot a fost întâmpinată cu neîncredere și scepticism.

Mulți oameni de știință au respins observația, atribuind-o unei erori de păstrare a evidenței calendaristice, iar incidentul a fost în mare parte uitat. Doar Johannes Kepler a acceptat posibilitatea unor astfel de observații și chiar a avut o încercare de explicație științifică surprinzător de bună.

Aproape 300 de ani mai târziu, în 1894, exploratorul norvegian Fridtjof Nansen a făcut o altă observație a legendarului efect Novaia Zemlea în timpul expediției sale la Polul Nord. Nansen a descris acest lucru în cartea sa „Farthest North”, apărută în țara noastră cu titlul „Jurnalul expediției spre Polul Nord” și disponibilă pe Cărturești, Elefant sau Libris:

„Mirajul a fost la început ca o dungă roșie aprinsă și luminoasă aplatizată la orizont; mai târziu au apărut două dungi, una deasupra celeilalte, cu un spațiu întunecat între ele; și din vârful principal puteam vedea patru sau chiar cinci astfel de linii orizontale direct una deasupra celeilalte, și toate de aceeași lungime; ca și cum cineva și-ar putea imagina Soarele ca un pătrat de culoare roșie, cu dungi orizontale întunecate peste el.”

Efectul Novaia Zemlea
Efectul Novaia Zemlea se poate observa mai ales în regiunile polare. Foto: W. H. Lehn

„O observație astronomică pe care am făcut-o după-amiază a arătat că Soarele trebuie să se fi aflat în realitate la două grade și 22 de minute sub orizont la prânz; nu ne putem aștepta să-i vedem discul deasupra gheții înainte de marți cel mai devreme; depinde de refracție, care este foarte puternică în acest aer rece.”

Efectul Novaia Zemlea a fost observat din nou, de data aceasta de celebrul Ernest Shackleton, în timpul ultimei sale expediții în Antarctica, în 1914-1917.

Shackleton a văzut Soarele la șapte zile după ce acesta a apus sub orizont, iar apoi din nou, două luni mai târziu, cu cinci zile înainte de a se întoarce. Dar abia în 1956, la cinci ani după o altă observație a efectului din Antarctica, s-a demonstrat că efectul Novaia Zemlea este într-adevăr autentic.

Ce este efectul Novaia Zemlea

Așadar, ce este efectul Novaia Zemlea? Acest fenomen lasă impresia că Soarele răsare mai devreme decât ar trebui (din punct de vedere astronomic) și, în funcție de situația meteorologică, efectul va prezenta Soarele sub formă de linii sau ca un dreptunghi sau pătrat (care este uneori denumit „Soare dreptunghiular”), alcătuit din forme aplatizate, de clepsidră, potrivit Atmospheric Optics.

Efectul Novaia Zemlea apare atunci când condițiile care impun apariția unui miraj sunt inversate. Un miraj apare atunci când aerul din apropierea solului se încălzește, în timp ce efectul Novaia Zemlea apare atunci când aerul de la suprafața gheții se răcește.

Astfel, se formează un strat puternic de inversiune a temperaturii. Razele de lumină solară pătrund în stratul mai rece și sunt canalizate în jurul curburii Pământului, prin reflexie, pe o distanță de până la câteva sute de kilometri.

Efectul Novaia Zemlea
„Moartea lui Willem Barents” (1836), de Christiaan Julius Lodewyck Portman. Foto: Wikimedia

Efectul poate fi observat doar în apropierea polilor, unde temperaturile sunt foarte scăzute, dar a fost observat ocazional și pe coasta californiană, unde din combinația dintre curenții de aer rece din largul mării și aerul cald de pe uscat generează inversiuni puternice.

Chiar și la astfel de latitudini calde, Soarele poate fi vizibil timp de câteva minute după ce a apus.

Ca să știi mai mult, citește „Origini. Cum a modelat Pământul istoria omenirii”

Când vorbim despre istoria omenirii, ne concentrăm adesea asupra marilor lideri, a forțelor demografice și a războaielor decisive. Dar cum ne-a modelat Pământul destinul? Planeta noastră se clatină, determinând schimbări climatice care au forțat trecerea de la o viață nomadă la agricultură. Terenul muntos a dus la dezvoltarea democrației în Grecia. Mai târziu, modelele de circulație atmosferică au modelat evoluția explorării, colonizării și comerțului global.

Chiar și astăzi, comportamentul de vot în sud-estul Statelor Unite urmează în cele din urmă modelul subiacent al sedimentelor vechi de 75 de milioane de ani dintr-o mare de mult dispărută. Pretutindeni putem observa amprenta profundă a planetarului asupra umanului. De la cultivarea primelor plante până la fondarea statelor moderne, „Origini” explică modul în care forțele planetei (adică dinamica plăcilor tectonice, curenții oceanici, clima și materiile prime) au influențat evoluția, viața și istoria omului.

Profesor specializat în popularizarea științei, Lewis Dartnell a creat o lucrare care ar trebui să fie înțeleasă de aproape orice cititor.

„Origini. Cum a modelat Pământul istoria omenirii” se găsește cu reducere pe Elefant sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu