Ecuația lui Drake: Care sunt șansele ca extratereștrii să existe?

Ecuația lui Drake este cea mai celebră încercare a astronomiei de a răspunde la una dintre cele mai arzătoare întrebări ale omenirii: Suntem singuri în univers?

În acest caz, întrebarea dacă există extratereștri nu se referă la orice formă de viață, ci la forme de viață inteligente, care au abilitatea să comunice cu ființe de pe alte planete.

S-ar putea ca în univers să existe forme de viață de care ecuația lui Drake să nu țină cont. Însă, în ceea ce privește probabilitatea de a recepționa semnale extraterestre, ecuația este o modalitate foarte bună de a ne organiza întrebările.

Oamenii caută de mult timp semne ale existenței extratereștrilor, prin proiecte cum ar fi SETI. Foto: CosmicLog

Ecuația începe prin a lua în considerare cerințele generale pentru existența vieții și apoi se apropie de rezultat, pe măsură ce fiecare componentă a ecuației îngustează sau lărgește spectrul posibilităților (astfel, ecuația devine din ce în ce mai greu de determinat).

Existența extratereștrilor este o enigmă la a cărei descifrare încă se lucrează. Prima problemă ridicată de ecuație este rata medie de formare a stelelor din galaxie.

Acest lucru nu pare să se aplice în mod special căutării de forme de viață, însă tocmai aceasta este frumusețea ecuației lui Drake. Ea ține cont de faptul că, pentru ca o specie să existe, trebuie să existe o planetă și, pentru ca o planetă să existe, trebuie să existe stele.

Începem cu stelele

Așa că începem cu formarea stelelor. Timp îndelungat, numărul de stele care se formează era singurul aspect pentru care aveam dovezi. Putem măsura rata de formare a stelelor în multe galaxii, studiind o parte dintre stelele tinere și bătrâne existente.

De asemenea, trebuie să înțelegem ceea ce se numește funcția de masă inițială, care arată câte stele mari, mici și medii se nasc într-o „maternitate” stelară. Rezultatul obținut este de „vreo două”, sau 1.5 – 3 stele născute pe an, potrivit celor mai recente date științifice.

S-ar putea să nu pară prea mult, dar să ținem cont de miliardele de ani de când universul există. În atâția ani, stelele au crescut repede la număr.

Al doilea număr se referă la fracțiunea de stele care au planete. Acest lucru a fost un mister timp îndelungat. Astronomii puteau să speculeze, însă până în ultimele decenii nu aveam nicio dovadă concretă.

Frank Drake, cofondator SETI (alături de Carl Sagan). Foto: Business Insider

Mulțumită telescoapelor Kepler și WASP și celorlalte mijloace de supraveghere cosmică, deținem acum informații despre multe planete și sisteme solare.

Cea mai plauzibilă valoare a acestui număr este 1: adică există, în mare, o planetă pentru fiecare stea din galaxie. Desigur, unele stele, precum soarele nostru, au mai multe planete, pe când altele nu au niciuna, însă aici vorbim în termeni de „medie”.

Unde căutăm viața

ecuatia lui drake sistemul solar_compressed
Sistemul solar

Următoarea întrebare este: după ce am stabilit că o stea are planete, câte din ele sunt capabile să susțină viața? Aici întâmpinăm obstacole. Cunoaștem o singură planetă care adăpostește viață.

Putem să dezbatem dacă și pe Marte a existat viață în trecut. Putem defini zonele locuibile, în care planetele pot avea apă lichidă la suprafață, însă ce facem cu lumi precum Europa, care au oceane sub suprafață?

Ce facem cu planetele care se învârt în jurul stelelor pitice? Numărul este foarte variabil. Acum, se crede că acesta este situat între 3 și 5, însă numărul real ar putea fi mai mare sau cu mult mai mic, în funcție de felul în care definim „gradul de locuire”.

Abia apoi putem vorbi despre existența extratereștrilor.

Ecuația lui Drake are o mulțime de variabile

ecuația lui Drake
Ecuația lui Drake

Apoi, începem să cercetăm existența extratereștrilor pe terenul necunoscutului. Ce fracțiune dintre planetele care ar putea adăposti viață găzduiește cu adevărat creaturi vii?

Din nou, până acum cunoaștem numai una. Acest număr este o necunoscută. Să fie el 100%? Sau numărăm Titan și Europa și Marte și Venus și spunem că este vorba de numai 20% din sistemul nostru solar?

Trecând peste asta, ce fracțiune din numărul planetelor pe care există viață adăpostește viață inteligentă? Dacă avem noroc, 100% dintre planetele pe care există viață adăpostesc viață inteligentă.

Pe de altă parte, dintre milioanele de specii care au existat în istoria Pământului, în aparență numai una dintre ele a devenit conștientă. Așa că poate că șansele nu sunt atât de mari. Poate că, de exemplu, există multe planete cu girafe, însă niciuna cu oameni.

Pot extratereștrii să comunice cu noi?

Kepler-22b, o exoplanetă aflată la 600 de ani lumină distanță de sistemul nostru solar și care execută în 290 de zile o orbită completă în jurul stelei Kepler-22, asemănătoare Soarelui. Câte dintre planetele care ar putea adăposti viață chiar fac acest lucru? Foto: LLNL.gov

Cele care urmează sunt lucrurile care separă ecuația lui Drake de restul experimentelor legate de existența vieții în cosmos. Apare întrebarea: Câte civilizații inteligente dobândesc tehnologia care să le permită să emită în spațiu dovezi despre existența lor?

Noi transmitem unde radio de zeci de ani. Desigur, este posibil ca o civilizație inteligentă să păstreze tăcerea, însă pe noi ne interesează civilizațiile cu care putem comunica, ceea ce înseamnă că acestea trebuie să emită unele semnale.

Ultimul factor ia în considerare durata de viață a acestor civilizații. O civilizație care există numai timp de 10 ani înainte s-o distrugă un asteroid sau care se distruge singură prin război nuclear va fi mai greu de găsit decât una care emite semnale timp de sute, mii sau chiar milioane de ani.

Deci, ce ne spune ecuația lui Drake?

În timpul Războiului Rece, mulți susțineau că civilizația noastră  – și poate și altele? – nu avea să treacă de epoca nucleară. Fereastra dintre dezvoltarea tehnologiei radio și dezvoltarea armelor nucleare a fost destul de mică pentru noi.

Pe de altă parte, s-ar putea susține că, odată ce o formă de viață pleacă de pe planeta sa și începe să colonizeze alte planete, devine mult mai greu de distrus în întregime.

Un asteroid sau o epidemie nu ar reuși acest lucru. Deci poate că aceste civilizații devin cu repeziciune nemuritoare. Existența extratereștrilor poate fi gândită în nenumărate feluri.

Dacă combini toate aceste numere, vei ajunge la niște estimări prudente care dau un număr total mai mic decât 1 – adică suntem singuri în univers. Alte socoteli mai optimiste pot rezulta în zeci de milioane de posibilități.

Estimările originale ale lui Drake erau situate între 20 de civilizații (la capătul pesimist al estimărilor) și 100.000.000 (la extrema cealaltă). Deci, deși înregistrăm progrese în privința unora dintre aceste numere, încă mai avem multe de descoperit.

Ca să știi mai mult, citește „Cosmos”

„Cosmos” este una dintre cele mai bine vândute cărți dedicate științei din toate timpurile. Folosind o proză clară, Sagan ne dezvăluie o lume albastră asemănătoare unei pietre prețioase, locuită de o formă de viață care abia începe să-și descopere propria identitate și să se aventureze în marele ocean al spațiului.

Cu o nouă introducere scrisă de colaboratoarea lui Sagan, Ann Druyan, ilustrații color și un nou cuvânt-înainte de astrofizicianul Neil deGrasse Tyson, „Cosmos” retrasează miliarde de ani de evoluție cosmică ce au transformat materia în conștiință, explorând subiecte precum originea vieții, creierul uman, hieroglifele egiptene, misiunile spațiale, moartea Soarelui, evoluția galaxiilor și, totodată, forțele și indivizii care au contribuit la nașterea științei moderne.

„Cosmos” se găsește cu reducere pe eMag.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu