Cum rezistă echidna când arde pădurea: doarme îngropată cu țepii în sus până trece focul

Echidnele sunt unele dintre cele mai ciudate animale din Australia și Noua Guinee. Aceste creaturi țepoase depun ouă chiar dacă sunt mamifere, mănâncă termite, deși nu sunt înrudite cu furnicarul, și au evoluat din strămoșul ornitorincului.

Recent, însă, a ieșit la iveală un alt fapt interesant despre echidne: aceste animale au una dintre cele mai impresionante strategii când trebuie să facă față incendiilor forestiere: se pun la somn, chiar dacă după aceea se trezesc cu ceva mai puțini țepi, și aceia pârliți.

O echidnă pârlită, dar teafără. Foto: Georgina Swan / Echidna CSI / Twitter

În ciuda faptului că echidnele sunt unice, nu știm prea multe despre comportamentul lor în sălbăticie, iar grupul Echidna CSI are misiunea de a realiza cât mai multe fotografii și de a obține cât mai multe mostre din fecalele animalului, pentru studii privind alimentația și nivelurile de hormoni din corpul său.

Astfel, echipa Echidna CSI a obținut o imagine (vezi mai sus) a unei echidne foarte plate. Cum a ajuns animalul să arate astfel?

Echipa Echidna CSI atrage atenția asupra faptului că micuțul animal a fost surprins un incendiu de pădure. Totuși, cum de a scăpat numai cu țepii pârjoliți?

„Am văzut multe echidne care au trecut prin incendii și au pierdut țepi – puțini sau mulți. Am văzut cum țepii au devenit niște cioturi mici”, a declarat pentru Science Alert biologul Peggy Rismiller.

Părul și țepii echidnei, văzuți de aproape. Foto: Wikimedia

Sună foarte dureros, însă Rismiller spune că nu e motiv de îngrijorare.

„Țepii sunt fire de păr modificate. Așa că vor crește din nou”, spune Rismiller.

Rismiller și-a petrecut 30 de ani studiind echidnele, unele dintre cele mai vechi mamifere din lume.

„În 1988, când mi-am început cercetările, încă existau vreo șapte întrebări fundamentale despre echidne la care nu aveam răspuns și care fuseseră formulate în anii ’30 ai secolului XIX”, a explicat Rismiller.

Urmările unui incendiu în sălbăticia din Australia. Foto: Julia Nowack / BBC

Unele erau întrebări de bază, de exemplu „când ajung echidnele la maturitatea sexuală?” sau „după ce sunt mature din punct de vedere sexual, cât de des se reproduc?”

După 30 de ani de muncă, Rismiller afirmă că avem răspunsuri la multe dintre misterele biologice referitoare la echidne.

De exemplu, acum se știe că echidnele nu încearcă să fugă de incendiu, ci se îngroapă cât de adânc pot în solul rece și protector, trag un pui de somn și așteaptă ca flăcările să treacă pe deasupra.

Însă nu este un somn obișnuit, ci unul similar cu hibernarea, ceva chiar mai scurt și mai superficial, numit torpoare. Procesul le permite echidnelor să își scadă temperatura corpului și ritmul metabolic pentru a-și conserva energia în timp ce așteaptă ca pericolul să treacă.

Ca să se protejeze de prădători, echidna se încolăcește, scoțându-și țepii în evidență, devenind astfel „o minge de spini”. Foto: Wikimedia

„Își încetinesc ritmul cardiac și respirația și metabolismul până la aproximativ trei respirații pe minut”, explică Rismiller.

Însă poate că echidna  nu s-a îngropat îndeajuns de adânc ca să evite focul și țepii săi au avut de suferit. Rismiller a documentat cazuri de echidne care nu se puteau îngropa complet din pricina rocilor sau a rădăcinilor.

Acești țepi expuși erau arși până când deveneau niște cioturi. Au existat cazuri în care jumătate din țepii animalului au fost arși. Cele mai multe echidne scapă cu viață, însă nu se cunoaște cum le afectează un incendiu.

Monotremele – adică echidnele și ornitorincii – sunt mamiferele care au supraviețuit pentru cea mai lungă perioadă de timp, evoluând în special Australia, unde au loc incendii forestiere. Astfel de incendii fac parte din mediu și le-au influențat evoluția.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu