Don Ritchie, omul care a convins 160 de persoane să nu se sinucidă

Timp de aproape o jumătate de secol, de la fereastra casei sale din Sydney, cu vedere la Oceanul Pacific, Don Ritchie s-a bucurat de unul dintre cele mai pitorești peisaje din Australia.

Însă nu doar pasiunea pentru mare l-a atras către panorama dramatică. Pentru Don Ritchie, privitul pe fereastră avea un scop mult mai nobil.

The Gap, stânca sinucigașilor din Sydney. În fundal, între copaci, este vizibil acoperișul casei lui Ritchie. Foto: Wikimedia

Din 1964, a salvat cel puțin 160 de oameni care intenționau să se sinucidă, deși unii spun că adevărata cifră este mult mai mare (familia sa, de exemplu, susține că a salvat peste 500 de oameni).

Datorită acestui fapt, Ritchie a ajuns să fie cunoscut drept „Îngerul prăpastiei”. Și-a câștigat porecla pentru că a reușit să convingă atâția oameni să nu se arunce de pe stânca din fața casei sale, un loc de tristă faimă, preferat de sinucigași.

Stâncile de la gura portului din Sydney acționează de multă vreme ca un adevărat magnet pentru cei care și-au pierdut orice speranță.

Dar, datorită vocii sale calme și pentru că reușea să se facă plăcut imediat, Don Ritchie a putut să le ofere o mână de ajutor celor disperați atunci când au avut mai multă nevoie, intrând cu ei în vorbă, pe marginea prăpastiei, în cele mai disperate momente ale vieților lor.

De-a lungul celor cinci decenii de „carieră”, Richie a văzut sute de oameni pregătindu-se să sară în gol. Atunci când vedea un potențial sinucigaș, se îndrepta încet spre el.

Odată ajuns la marginea stâncii, pur și simplu îi zâmbea și îl întreba: „Vă pot ajuta în vreun fel?”

Don Ritchie, „Îngerul prăpastiei”. Foto: The Sydney Morning Herald

De cele mai multe ori, abordarea calmă a dat roade, deși în unele ocazii și-a riscat propria viață, prinzându-i de mână pe cei mai hotărâți să facă saltul final.

După aceea, îi invita la el acasă, la o ceașcă de ceai și o discuție. Peste ani, mulți dintre cei pe care i-a convins să nu-și curme viața l-au căutat pentru a-i mulțumi că i-a salvat.

„Ambiția mea a fost întotdeauna să-i îndepărtez de margine, să mai câștig timp, să le dau posibilitatea de a reflecta și de a realiza că lucrurile ar putea arăta mai bine a doua zi dimineață”, mărturisea Ritchie într-un interviu acordat The Sydney Morning Herald în 2009.

Cea mai mare satisfacție au fost cadourile, felicitările de Crăciun și scrisorile pe care le-a primit de-a lungul anilor de la cei pe care i-a salvat, uneori chiar și la 10 sau 20 de ani după tentativa de sinucidere.


Știai că…?

Grafică: Incredibilia. Sursa datelor

Însă nu toate intervențiile lui Ritchie au avut un final fericit. De-a lungul timpului, a văzut mai multe persoane aruncându-se în gol, inclusiv un tânăr liniștit care „privea fix înainte”, după cum a povestit Ritchie pentru presa din Australia.

Cu toate acestea, nu s-a dat bătut.

„Amintește-ți întotdeauna ce putere au zâmbetul, mâna de ajutor, urechea ascultătoare și vorba blândă”, era motto-ul său.

Don Richie în anii de război. Foto: Pinterest

Ritchie, care a luptat în marina regală australiană în Al Doilea Război Mondial, a fost unul dintre militarii care au asistat la capitularea Japoniei în Golful Tokyo în 1945, fiind prezent pe nava pe care a urcat împăratul nipon pentru semnarea actului final.

După război, a vândut polițe de asigurare de viață. Povestea deseori cu prietenii despre oamenii pe care i-a salvat, glumind pe seama faptelor sale: „Am fost vânzător aproape toată viața, așa că le-am vândut viață.”

În 2006, statul australian i-a acordat Medalia Ordinului Australiei pentru actele sale, motivul oficial fiind „pentru activitatea în serviciul comunității prin programe de prevenire a sinuciderii.”

Don Ritchie a murit în 2012, la vârsta de 85 de ani.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.
>