Doamna cu ursulețul: Femeia care a reușit să scoată din China primul urs panda

Înainte de 1936, naturaliștii relatau că numai trei occidentali văzuseră un urs panda. A fost nevoie de eforturile unei vedete din New York pentru a scoate un panda din China și a-l duce în SUA.

Ruth Harkness a fost o creatoare de modă din New York, conform Wikipedia. Deși nu era vreo mare aventurieră, moartea soțului ei, un explorator destul de cunoscut, a determinat-o să pornească într-o misiune pentru a realiza unul dintre visurile celui dispărut: să prindă un panda.

Ruth Harkness și Quentin Young cu puiul de panda scos din China (1938). Foto: sandiegoreader.com

La acea vreme, urșii panda nu erau bine cunoscuți. Acești urși au fost descoperiți numai în 1869 de Occident, și, vreme îndelungată, savanții au avut doar o blană care le dovedea că animalul exista cu adevărat.

Un occidental a văzut pentru prima dată un panda cu numai 20 de ani înainte ca Harkness să captureze unul, potrivit BBC. Se crede că singurii oameni din afara Chinei care mai văzuseră un panda până atunci fuseseră cei doi copii ai liderului american Theodore Roosevelt – Teddy junior și Kermit -, care au împușcat un urs și l-au luat acasă.

Prinderea unui urs panda

După ce a ajuns în China, Harkness l-a recrutat pe Quentin Young, un american de origine chineză, ca s-o ghideze prin pădurile ocupate de bandiți în căutarea unui panda.

Escortați de o echipă, cei doi au călătorit prin pădurile montane. Harkness și Young au avut o aventură amoroasă în timpul călătoriei lungi de două luni, iar răbdarea le-a fost răsplătită atunci când au descoperit un pui de panda.

Puiul de urs panda a fost hrănit cu biberonul. Foto: sandiegoreader.com

În timpul unei drumeții, aveau ei să afirme ulterior, au auzit o împușcătură și și la scurtă vreme după aceea au găsit puiul care tocmai își pierduse mama. Fără să facă alte investigații, au luat puiul și au plecat.

Harkness era încântată de pui și l-a botezat Su Lin, nume care înseamnă „o bucățică din ceva prețios”. Au avut multă grijă de Su Lin în drumul de întoarcere spre Shanghai, hrănindu-l cu lapte praf.

Însă, la plecare, oficialii vămii l-au confiscat pe Su Lin. Harkness și-a petrecut toată noaptea cu puiul și i-a convins pe oficiali s-o lase să plece cu el. Aceștia au trecut în acte că Harkness era însoțită de „câinele” ei.

După ce au ajuns în America, Harkness s-a îngrijit de pui în apartamentul ei, după care l-a vândut grădinii zoologice din Chicago. Întreaga țară s-a îndrăgostit de urs.

La New York, femeia a ținut animalul în apartament până când l-a vândut unei grădini zoologice din Chicago. Foto: sandiegoreader.com

Pentru prima dată, oamenii erau vrăjiți de drăgălășenia contagioasă a ursului panda și grădinile zoologice făceau tot posibilul să găsească mai mulți urși panda. Alți 13 urși panda au fost scoși din China ca să fie duși la grădini zoologice, însă, din nefericire, niciunul nu a supraviețuit prea mult.

Diplomație cu panda

Pentru ajutorul primit de la Washington pentru a sfârși războiul cu Japonia, China a decis să trimită doi urși panda în SUA. Un misionar, David Crockett Graham, a primit însărcinarea de prinde și de a transporta animalele în America.

Graham a umblat prin sălbăticia chineză, a traversat poduri din cabluri de bambus și a fost însoțit de 70 de vânători și 40 de câini, însă, până la urmă, a cumpărat doi panda de la localnici și s-a îmbarcat spre casă.

Știa că misiunea lui era foarte importantă pentru China, însă nu era pregătit pentru cele ce aveau să se întâmple în timpul voiajului lung de mii de kilometri.

O femelă panda cu puiul său. Foto: Pinterest

Pearl Harbor fusese atacat de japonezi și, temându-se că va fi bombardat de avioane, Graham și-a acoperit vasul cu material de camuflaj și s-a gândit să camufleze chiar și urșii.

Până la urmă, cei doi panda au ajuns în siguranță la Grădina Zoologică Bronx. China a mai folosit acest mijloc drept simbol al păcii diplomatice, trimițând urși panda în Marea Britanie și Rusia.

Poți închiria urși panda

Din 1946, China a încetat să mai trimită urși panda în alte țări, însă i-a făcut cadou lui Nixon o pereche de panda, după vizita sa din 1972. Cele două exemplare au fost primii urși panda din America care au dus vieți lungi și sănătoase.

Au avut cinci pui, însă niciunul nu a supraviețuit, dovedind din nou cât de dificil era să reușești reproducerea urșilor panda în captivitate. Astăzi, China își închiriază urșii panda numai în vederea eforturilor de împerechere.

Însă închirierea unui panda costă un milion de dolari pe an.

Ca să știi mai mult, citește „China în zece cuvinte”

Scriitorul chinez Yu Hua ne oferă, pornind de la zece cuvinte-cheie, o perspectivă curajoasă asupra Chinei din ultima jumătate de secol, de la Revoluția Culturală și cultul pentru președintele Mao la protestele din Piata Tian’anmen și boom-ul economic din zilele noastre. Pentru cititorul străin, volumul de față este o șansă unică de a înțelege acest colos misterios.

„China în zece cuvinte” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu