Ai avut vreodată parte de un monolog interior atât de captivant, încât să îți exprimi cu voce tare gândurile? Pentru cei mai mulți dintre noi, ideea de a ne expune „vocea minții” în public este îngrozitoare.

Conversațiile pe care le avem cu noi înșine sunt adesea presărate cu sentimente secrete sau lucruri inacceptabile din punct de vedere social. Însă acum, o tehnologie revoluționară dezvoltată de cercetătorii de la Universitatea din California, San Francisco (UCSF) amenință să ne transforme pe toți în niște paranoici în ceea ce privește gândurile noastre private.

Este vorba despre un implant care citește gândurile, capabil să traducă activitatea creierului tău în vorbire sintetică. Dispozitivul este șocant de precis, relatează MedicalXpress.com.

Această tehnologie transformă gândurile în vorbire audibilă, iar vocea sintetică generată operează cu o coardă vocală virtuală care poate imita inclusiv maniera de a vorbi a persoanei în cauză. Așa că semnificația conținută de inflexiunile și accentuările sale – cum ar fi exprimarea sarcasmului, de exemplu – va fi și ea transmisă.

Acuratețea acestei tehnologii este destul de înspăimântătoare. Poți urmări câteva exemple în filmarea de mai jos, oferită de UCSF (sunetul începe la secunda 10).

„Pentru prima dată, acest studiu demonstrează că putem genera propoziții întregi pe baza activității cerebrale a unui individ”, a spus Edward Chang, profesor de neurochirurgie și membru al Institutului pentru Neuroștiință al UCSF.

Desigur, scopul tehnologiei nu este să spioneze gândurile secrete ale oamenilor, deși ar putea fi folosit și astfel. Însă tehnologia are avantaje medicale clare pentru cei care și-au pierdut abilitatea de a vorbi, cum ar fi persoanele care suferă de boli cum ar fi „sindromul locked-in” (sau pseudocoma, în care persoana este perfect conștientă, dar nu își poate mișca voluntar niciun mușchi, cu excepția celor oculari; adică poate doar să clipească), ALS sau paralizie.

„Aceasta este o dovadă că putem folosi o tehnologie la care deja avem acces pentru a construi un dispozitiv care este viabil din punct de vedere clinic pentru pacienții care și-au pierdut abilitatea de a vorbi”, spune Chang.

Tractul vocal virtual este cheia

Acuratețea alarmantă a dispozitivului se datorează dezvoltării tractului vocal virtual, care este o simulare computerizată detaliată din punct de vedere anatomic și care include buzele, maxilarul, limba și laringele. Cercetătorii și-au dat seama că mare parte din ceea ce creierul nostru codifică atunci când vorbim cu voce tare sunt instrucțiuni care coordonează mișcările gurii și ale traheei în timpul vorbirii.

Cercetările anterioare au încercat să reprezinte în mod direct proprietățile acustice ale vorbirii din activitatea cerebrală, ceea ce s-a dovedit a fi imposibil. Creierul uman nu operează la acel nivel.

Creierul direcționează mișcările musculare și acestea (cele mai multe au loc în gura și traheea noastră) produc vorbirea acustică.

„Relația dintre mișcările tractului vocal și sunetele vorbirii produse este foarte complicată. Ne-am gândit că, dacă aceste centre ale vorbirii din creier codifică mișcări, și nu sunete, ar trebui să facem același lucru ca să decodăm acele semnale”, a spus Gopala Anumanchipalli, care a condus echipa de cercetare.

Tractul virtual vocal a fost perfecționat prin modelarea lui pe subiecți care încă puteau vorbi. Însă cercetătorii au descoperit că codul neuronal pentru mișcări vocale se suprapunea parțial la toți indivizii, astfel încât simularea tractului vocal al unui subiect ar putea fi adaptată ca să răspundă la instrucțiunile neuronale înregistrate din creierul altui subiect.

Cu alte cuvinte, se poate crea un algoritm generalizat, astfel încât vorbirea să poată fi transformată din monolog interior în vorbire chiar și în cazul pacienților pentru care dispozitivul nu a fost proiectat. Desigur, nu este o mașină perfectă de citit gândurile.

Poate să traducă în sunet numai gândurile care sunt codificate în scopul vorbirii. Așa că funcționează doar în cazul monologului interior, și nu în cazul tuturor gândurilor, dintre care multe sunt poate doar imagini mintale, reprezentări sau sentimente nonlingvistice.

Totuși, imaginează-ți câte dintre monologurile din mintea ta ar putea traduce acest dispozitiv!

„Sunt mândru că am reușit să unim eforturile experților din neuroștiință, lingvistică și procesul de învățare al mașinilor în vederea acestui proiect extrem de important, care are scopul de a ajuta pacienții cu dizabilități neurologice”, a spus Anumanchipalli.