În ultimii ani, o tragedie neașteptată s-a derulat în Statele Unite, având repercusiuni surprinzătoare asupra sănătății umane.
O ciupercă mortală, originară din Europa, a decimat populațiile de lilieci americani, declanșând o reacție în lanț care a culminat cu o creștere șocantă a mortalității infantile. Totul a început în 2006, când ciuperca Pseudogymnoascus destructans a ajuns pe continentul american.
Acest organism microscopic atacă liliecii în timpul hibernării, acoperindu-le nasurile cu un strat alb caracteristic, de unde și denumirea de „sindromul nasului alb”. Efectele sale sunt devastatoare, putând distruge o colonie întreagă de lilieci în doar cinci ani.
Profesorul Eyal Frank de la Universitatea din Chicago a văzut în această tragedie o oportunitate unică de a studia impactul real al liliecilor asupra ecosistemelor și, implicit, asupra vieții umane.
Cercetările sale au scos la iveală o legătură neașteptată între dispariția acestor mamifere zburătoare și sănătatea copiilor.
În absența liliecilor, care consumă zilnic o cantitate impresionantă de insecte dăunătoare culturilor, fermierii americani au fost nevoiți să crească dramatic utilizarea pesticidelor. În medie, folosirea insecticidelor a crescut cu 31,1% în zonele afectate de sindromul nasului alb.
Consecințele acestei creșteri s-au dovedit a fi tragice. Analizând datele privind mortalitatea infantilă, profesorul Frank a descoperit o creștere medie de 7,9% în județele unde liliecii au dispărut, comparativ cu cele unde populațiile de lilieci au rămas sănătoase.
Această creștere se traduce prin aproximativ 1.334 de decese suplimentare ale sugarilor.
Studiul a luat în considerare și alți factori potențiali, cum ar fi șomajul, epidemia de opiacee sau condițiile meteorologice, dar niciunul nu a putut explica creșterea utilizării pesticidelor și a mortalității infantile în aceeași măsură ca dispariția liliecilor.
Aceste descoperiri subliniază importanța crucială a biodiversității și interconectarea profundă dintre specii în cadrul ecosistemelor. Liliecii, adesea percepuți cu teamă sau dezgust, se dovedesc a fi gardieni neașteptați ai sănătății umane.
În România, unde liliecii sunt prezenți în numeroase habitate, de la peșteri până la parcuri urbane, această cercetare ar trebui să servească drept semnal de alarmă. Protejarea populațiilor de lilieci nu este doar o chestiune de conservare a naturii, ci și o investiție directă în sănătatea publică.
Studiul profesorului Frank ne reamintește că natura nu este un lux, ci o necesitate vitală. Fiecare specie joacă un rol crucial în echilibrul fragil al ecosistemelor, iar perturbarea acestui echilibru poate avea consecințe neașteptate și profunde asupra vieții umane.
