Dezastrul din latrina din Erfurt: Nobilii care au murit înecați în fecale

Dezastrul din 1184 din latrina din Erfurt este un amestec bizar de tragedie și comedie. Relatările istorice menționează întrunirea unor nobili care au murit înecați în excremente într-o biserică dintr-un oraș aflat pe teritoriul de azi al Germaniei.

Incidentul, cunoscut în limba germană sub numele de Erfurter Latrinensturz, a fost un dezastru incredibil. În același timp, a fost și rezultatul conflictelor politice ale epocii, arătând cât de înapoiată era societatea pe atunci.

Reprezentarea lui Henric al VI-lea în Codex Manesse. Foto: Wikimedia

Orașul german Erfurt este menționat în documente încă din secolul VIII și a făcut cândva parte din Sfântul Imperiu Roman. Legendara cetate Petersberg este profund legată de istoria localității, potrivit ATI.

Printre structurile care s-au păstrat din istoria timpurie a orașului se număra și Biserica Sfântul Petru, unde, în secolul XII, a avut loc bizarul dezastru din latrină.

În urma incidentului au avut de suferit zeci de nobili. După ce podeaua bisericii medievale s-a prăbușit sub greutatea lor, nobilii au căzut în latrină și cei mai mulți și-au pierdut viața.

Dar, înainte de a intra în amănuntele dezastrului din latrina din Erfurt, este important să înțelegem contextul istoric în care s-a petrecut acest eveniment nefericit.

La acea vreme, orașul Erfurt era condus de regele Henric al VI-lea, din dinastia Hohenstaufen. Era o perioadă de mari frământări politice, provocate de luptele pentru putere dintre nobili și liderii Bisericii Catolice.

Un astfel de conflict a izbucnit și între Conrad de Wittelsbach, arhiepiscop de Mainz (cunoscut și sub numele de Conrad I), și Ludwig al III-lea, landgraful Turingiei.

Nu este clar ce anume a generat conflictul, dar este foarte probabil că avea legătură cu probleme legate de controlul asupra terenurilor, conform The Fortweekly.

Reprezentarea orașului Erfurt în jurul anului 1493 din Cronica de la Nürnberg. Foto: Wikimedia

Oricare ar fi fost problema, regele Henric al VI-lea era hotărât să soluționeze definitiv acest conflict. Prin urmare, i-a convocat la discuții pe nobilii din regiune.

Dezastrul din latrina din Erfurt din 1184

Se cunosc puține amănunte despre întâlnirea nobililor la Erfurt din secolul XII. Cel mai probabil, întâlnirea a avut loc la primul etaj al Bisericii Sfântul Petru.

Unele relatări susțin, însă, că tragedia a avut loc în altă parte a structurii. Oricum ar fi, nimeni nu ar fi putut prezice cum aveau să se desfășoare evenimentele în acea zi.

Cert este că la întâlnirea organizată într-una din încăperile bisericii s-au adunat câteva zeci de nobili din elita imperiului. Însă, când a început întrunirea, podeaua s-a prăbușit brusc peste latrina mănăstirii.

Pastorul Leitzmann din Tunzenhausen, care în urmă cu un secol și jumătate a făcut câteva cercetări cu privire la acest eveniment istoric puțin cunoscut, a scris că mulți dintre participanții la întâlnire s-au scufundat pur și simplu în bazinul cu excremente.

Cel puțin 60 de nobili au murit în incident, deși unele estimări împing deznodământul spre pragul de 100 de morți. Ludwig, a cărui dispută cu arhiepiscopul fusese punctul central al întâlnirii, a supraviețuit ca prin minune.

La rândul lor, regele și arhiepiscopul au supraviețuit deoarece s-au retras într-unul din colțurile îndepărtate ale încăperii pentru a discuta în particular despre problema pentru care se reuniseră. Ambii au rămas agățați de gratiile de fier ale unei ferestre până când au fost salvați.

Cetatea Petersberg, așa cum era la începutul secolului XIX. Biserica Sfântul Petru este marcată cu verde. Foto: Wikimedia

Cu toate acestea, în dezastru au murit personaje importante, cum ar fi nobilii Heinrich von Schwarzburg, Hesse Gozmar von Ziegenhayn, Friedrich von Abenberg, Burkard von Wartberg, Friedrich von Kirchberg și Beringer von Mellingen.

Este imposibil de stabilit dacă nobilii care au murit în dezastrul din latrina din Erfurt au fost uciși pe loc, în momentul ruperii podelei, ori s-au înecat ulterior în bazinul cu excremente în care s-au scufundat. Pastorul Leitzmann consideră că a doua variantă este cea mai plauzibilă.

Urmările dezastrului din Erfurt

Sistemele de canalizare ale latrinelor medievale nu aveau nimic în comun cu toaletele confortabile cu care suntem obișnuiți astăzi.

Pe atunci – la fel ca astăzi, în multe zone rurale -, latrinele erau construite în orice spațiu gol ce putea fi folosit prin cea mai simplă metodă posibilă: oamenii săpau o groapă în care își făceau nevoile fiziologice.

O toaletă medievală la Castelul Peveril, Derbyshire, Anglia. Foto: Wikimedia

Latrinele din clădirile mai importante, precum Biserica Sfântul Petru, erau de obicei mai avansate, dar nu cu mult. Spațiul folosit pentru latrină era prevăzut cu scurgeri în pereții exteriori ai structurii.

Acest sistem era folosit cu regularitate la castele. În acest fel, orificiile de scurgere erau situate direct deasupra șanțurilor care înconjurau clădirea.

În același timp, această dispunere însemna că latrinele nu erau curățate niciodată, deoarece canalul de scurgere avea rolul de a împinge deșeurile în exteriorul clădirii, atunci când bazinul era plin.

Nu se știe dacă disputa dintre cei doi nobili a fost rezolvată în cele din urmă, dar dezastrul din latrina din Erfurt rămâne una dintre cele mai bizare tragedii ale Europei medievale. Desigur, a fost și una dintre cele mai grețoase.

Ca să știi mai mult, citește cartea „Scurtă istorie a dezastrelor naturale. Epidemii, cutremure și dereglări climatice”

Lucian Boia face în această carte o trecere în revistă a diverselor dezastre care și-au pus amprenta asupra evoluției societăților și a civilizației, precum și o comparație cu momentul actual, când este evident că funcționarea mecanismului om–natură suferă un dezechilibru, foarte probabil ireversibil. Într-adevăr, lumea nu se va sfârși, spune autorul, din pricina cutremurelor, sau a petelor solare, sau a variației axei Pământului. Nici chiar din pricina pandemiilor. Primejdia cea mare o reprezintă acum încălzirea climei și efectul de seră, fenomen global și potențial distrugător, a cărui răspundere o poartă cu precădere omul. Dar nu e deloc sigur că omenirea mai poate opri procesul, sau măcar că își dorește să-și schimbe modul de viață. Abia în acest punct specia umană riscă să dispară cu adevărat.
Cartea „Scurtă istorie a dezastrelor naturale. Epidemii, cutremure și dereglări climatice” se găsește cu reducere pe Cărturești, Elefant sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

2 comentarii la „Dezastrul din latrina din Erfurt: Nobilii care au murit înecați în fecale”

  1. […]”foarte probabil că avea legătură cu o dispută funciară sau cu probleme legate de controlul asupra terenurilor”[…]
    “o dispută funciară” si “probleme legate de controlul asupra terenurilor” inseamna practic acelasi lucru

    Răspunde

Lasă un comentariu