7 descoperiri medicale revoluționare, care au salvat milioane de vieți

În trecut, medicina nu prea semăna cu ceea ce înțelegem astăzi prin acest termen. Timp de sute de ani, afecțiuni precum pneumonia sau apendicita au fost mortale.

Chirurgii habar nu aveau că ar fi trebuit să se spele pe mâini înainte de operație și acordau puțină atenție țipetelor pacienților tăiați și străpunși cu instrumentele medicale (pe atunci încă nu exista anestezie).

Dar au existat câțiva oameni geniali care, în pofida atitudinii batjocoritoare a colegilor lor, au făcut descoperiri medicale incredibile. Așadar, iată unele dintre cele mai mari realizări din domeniul medicinei, care au salvat milioane de vieți și au schimbat ideile învechite despre lume.

1

Descoperiri medicale: Anestezia

descoperiri medicale
Foto: Wikimedia

Înainte de descoperirea anesteziei, toate operațiile erau monstruos de dureroase și foarte rapide. Chirurgul rus Nikolai Pirogov realiza o amputare în doar trei minute, altfel pacienții săi mureau din cauza șocului provocat de durere.

Lipsa unui anestezic eficient a împiedicat dezvoltarea chirurgiei: operațiile abdominale erau excluse de la bun început. Desigur, medicii au experimentat cu infuzii de mac sau mătrăgună și au făcut chiar și clisme cu tutun.

Dar niciunul dintre aceste remedii nu reușea să elimine complet durerea și, în plus, se putea dovedi periculos pentru sănătatea pacienților. Totul s-a schimbat atunci când dentistul american William Morton a decis să utilizeze eterul etilic ca anestezic.

Ceea ce l-a determinat să facă descoperirea a fost lipsa de bani: de teama procedurilor dureroase, pacienții evitau să meargă la dentist, iar Morton nu avea suficienți clienți.

Doctorul a început să lucreze la dezvoltarea unei metode de tratament într-o manieră responsabilă: a experimentat pe animale, și-a tratat prietenii apropiați și a prezentat medicamentul publicului doar atunci când a fost convins că era pe deplin sigur.

Astfel, 16 octombrie 1846 poate fi considerată ziua de naștere a anesteziei. În prezența unei mari mulțimi de oameni, Morton a efectuat o operație pentru a elimina o tumoare la maxilar.

Pacientul a rămas adormit pe tot parcursul procedurii, iar medicul a înregistrat cel mai mare triumf din carieră.

2

Descoperiri medicale: Asepticele și antisepticele

descoperiri medicale
Foto: Wikimedia

Până în secolul XIX, chirurgii nu se gândeau nici măcar să se spele pe mâini înainte de o operație sau de o naștere. Dezinfectare? Acest concept le era străin.

Era ceva normal să se utilizeze același instrument chirurgical nesterilizat pe mai mulți pacienți! Ca rezultat, cele mai multe operații se încheiau cu cangrenă și septicemie.

Medicul maghiar Ignaz Semmelweis a fost primul care și-a forțat subalternii să-și spele mâinile cu o soluție dezinfectantă de înălbitor. Soluția pe care a găsit-o Semmelweis a redus mortalitatea de șapte ori în rândul femeilor care nășteau.

Cu toate acestea, descoperirea nu a fost apreciată în timpul vieții medicului: comunitatea științifică a considerat-o a fi o înșelăciune. Semmelweis a murit într-un spital de psihiatrie, unde a fost internat de colegii săi.

Puțin mai târziu, englezul Joseph Lister a demonstrat necesitatea sterilizării instrumentelor și dezinfectării rănilor. Descoperirile lui Semmelweis și Lister au salvat milioane de vieți.

3

Descoperiri medicale: Razele X

Înainte de descoperirea razelor X, chirurgii erau nevoiți de multe ori să le rupă din nou pacienților oasele atunci când le fixau membrele în poziția corectă. Aceste proceduri erau extrem de dureroase și adesea duceau la recuperarea incompletă.

Dar totul s-a schimbat odată cu descoperirea accidentală a lui Wilhelm Röntgen. Fizicianul făcea experimente cu tuburi catodice și a observat că din locul unde se intersectau razele emana o radiație necunoscută.

descoperiri medicale
Foto: Wikimedia

S-a dovedit că această radiație (Röntgen a numit-o „raze X”) putea pătrunde în unele materiale opace. Primele radiografii au fost realizate de fizician în atelierul său: imaginea mâinii doctorului Köllicker, un prieten al lui Röntgen, s-a răspândit în întreaga lume într-un timp record.

Acest eveniment a stârnit entuziasm în comunitatea științifică și a îngrozit oamenii de rând: omenirea a avut nevoie de mult timp ca să se obișnuiască cu astfel de imagini.

Reprezentanții unor mari companii i-au cerut în mod repetat lui Röntgen să-și vândă invenția, dar omul de știință nici măcar nu a brevetat-o. Și tocmai datorită acestei accesibilități a tehnologiei a început dezvoltarea rapidă a industriilor conexe: oncologie, radiologie și multe altele.

4

Descoperiri medicale: Antibioticele

descoperiri medicale
Foto: Wikimedia

Fără antibiotice, viața era extrem de grea și de scurtă, pentru că orice infecție îți punea viața în pericol. A avea tuberculoză, tuse convulsivă sau pneumonie era echivalent cu a fi condamnat la moarte.

Ideea că unii microbi pot fi combătuți cu ajutorul altora exista deja în secolul XIX. Dar primul antibiotic a fost descoperit de către cercetătorul scoțian Alexander Fleming în 1928.

În ciuda faptului că era cunoscut ca un om de știință strălucit, Fleming a făcut cea mai importantă descoperire a vieții sale grație dezordinii din laboratorul său. Într-un vas Petri cu stafilococ de care Fleming uitase au apărut ciuperci de mucegai care au distrus bacteriile patogene.

Omul de știință a primit Premiul Nobel pentru descoperirea sa și, datorită lui, astăzi putem lupta împotriva tuberculozei, pneumoniei, malariei și altor boli care erau anterior incurabile.

5

Descoperiri medicale: Chimioterapia

descoperiri medicale
Foto: Wikimedia

Tratamentele împotriva cancerului au fost dintotdeauna foarte periculoase și doar rareori s-au încheiat cu victoria asupra bolii. Tumorile maligne sunt foarte greu de tratat, deoarece celulele canceroase se mută constant prin corp și creează noi clone.

Sidney Farber este considerat tatăl chimioterapiei moderne. Fiul unui emigrant polonez în SUA, acesta a avut un stil de viață foarte umil și și-a plătit studiile la Universitatea Harvard cântând la vioară pentru bani.

Dar medicul a avut un parcurs profesional amețitor: de la asistent medical la cercetător principal în procesele tumorale la copii. Dr. Farber a fost primul care a încercat să breveteze un medicament pentru combaterea leucemiei limfoblastice acute la copii.

Toate medicamentele pentru chimioterapie sunt otrăvuri deosebit de puternice. De exemplu, mechloretamina, cunoscută și sub denumirea de gaz de muștar, a fost inițial utilizată ca armă chimică și abia recent a fost descoperit efectul antitumoral al acestui compus toxic.

6

Descoperiri medicale: Vaccinurile

descoperiri medicale
Foto: Wikimedia

Înainte de secolul XIX, milioane de oameni mureau în fiecare an în Europa din cauza epidemiei de variolă, iar supraviețuitorii rămâneau adeseori cu sechele majore.

Variola nu a iertat pe nimeni: atât monarhii, cât și oamenii obișnuiți au devenit victimele ei, iar rata mortalității acestei boli depășea pragul de 80%.

Ideea că oamenii s-ar putea infecta de bunăvoie pentru a deveni ulterior imuni la aceeași infecție a apărut cândva în secolul X. Medicii chinezi vaccinau persoanele sănătoase cu un lichid dintr-o sticlă utilizată de pacienții cu variolă.

Dar și aceste metode erau foarte periculoase: rata mortalității era ridicată. Prima persoană care a reușit să inventeze o metodă eficientă și relativ sigură de vaccinare a fost medicul Edward Jenner.

Acesta a observat că vacile de lapte care avuseseră variolă erau imune la variola umană și a concluzionat că vaccinurile ar putea salva multe vieți. Edward Jenner avea dreptate.

În pofida opoziției Bisericii și a lipsei de înțelegere a majorității medicilor, în primii ani după descoperirea acestei metode de prevenire au fost vaccinate peste 100.000 de persoane.

Metoda lui Jenner a servit drept „sursă de inspirație” pentru crearea de vaccinuri contra rabiei, tetanosului și antraxului.

Conform datelor furnizate de OMS, vaccinarea împotriva poliomielitei, tetanosului, tusei convulsive și rujeolei salvează anual viața a trei milioane de copii din întreaga lume.

7

Descoperiri medicale: Vitaminele

descoperiri medicale
Foto: Wikimedia

Faptul că unele alimente ajută la vindecarea bolilor era cunoscut de vechii egipteni. De exemplu, egiptenii știau cu siguranță că ficatul de pui ajută la hemeralopie („orbul găinii”), dar nu înțelegeau de ce.

Oamenii presupuneau că hrana săracă în nutrimente putea cauza anumite boli: scorbut, rahitism, beriberi. Totuși, mecanismele declanșării bolilor au rămas necunoscute.

În secolul XVIII, cei mai mulți oameni de știință au râs de doctorul scoțian James Lind când au văzut că acest ciudat a propus ca marinarii care sufereau de scorbut să fie tratați cu lămâi.

Dar timpul a dovedit că Lind avea dreptate: scorbutul apărea din cauza deficienței acute de vitamina C. Zeci de cercetători din diferite țări au încercat să rezolve misterul substanțelor nutritive, dar Premiul Nobel a fost câștigat de englezul Frederick Hopkins și de olandezul Christiaan Eijkman.

Cei doi au reușit în cele din urmă să explice omenirii ce erau vitaminele. Această descoperire prevenit și a vindecat multe boli de care astăzi nici măcar nu mai auzim.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu