„Cometa” de Havilland, avionul care s-a prăbușit din cauza ferestrelor pătrate

În timpul unei călătorii cu avionul, unul dintre cele mai plăcute lucruri este să admiri peisajul de la fereastră. Poate că nu te-ai gândit niciodată la acest aspect, dar există un motiv întemeiat pentru care ferestrele avionului – numite hublouri – sunt rotunde.

S-ar putea să afli cu surprindere că hublourile au apărut din cauza unei serii de evenimente nefericite, tragice.

Prototipul „Cometei” 1 (cu ferestre pătrate) pe Aerodromul Hatfield, în octombrie 1949. Foto: Wikimedia

De multe ori, luăm de-a gata invențiile care fac posibile călătoriile de mare distanță. Unele dintre aceste invenții sunt ferestrele rotunde din aeronavele presurizate.

Dacă nu ar fi existat ingineria care a dus la crearea acestor ferestre, fiecare zbor cu avionul s-ar sfârși cu un dezastru.

În 1952, în domeniul transportului aerian a avut loc o revoluție. Havilland Comet, inventat de britanici, devenea primul avion produs în masă, conform revistei Smithsonian.

Havilland Comet, zis „Cometa”, a făcut posibilă călătoria de distanță mare, la mare altitudine, într-o perioadă scurtă de timp. „Cometa” promitea să schimbe pentru totdeauna experiența călătoriilor cu avionul.

La 2 mai 1952, un avion Havilland Comet deținut de British Overseas Airway Corporation zbura pentru prima dată de la Londra spre Johannesburg, Africa de Sud, trecând prin cinci aeroporturi diferite.

Aeronava s-a înălțat până la altitudinea de 10.6 kilometri și a zburat mai repede decât orice alt avion comercial de până atunci. British Overseas Airway Corporation a ajuns să comande opt aeronave noi, iar alte companii aeriene i-au urmat exemplul.

Cabina avionului fusese presurizată, astfel încât pasagerii să nu fie nevoiți să folosească măști de oxigen.

Cabina piloților unei „Comete” din generația a IV-a. Foto: Wikimedia

Pe măsură ce aeronava urca spre înălțimea de croazieră, presiunea din cabină creștea treptat, astfel încât presiunea din interior să fie mai mare decât cea din exterior. La coborâre, presiunea era redusă progresiv.

Procesul era identic cu cel folosit astăzi la zborurile comerciale. Încă de pe atunci se știa că schimbarea presiunii forța fuzelajul aeronavei.

La fel ca multe alte invenții, avioanele Havilland Comet au întâmpinat probleme tehnice încă de la început. Prima a avut loc atunci când o aeronavă nu s-a mai putut ridica de la sol, în Roma, în noiembrie 1952.

Un alt caz s-a petrecut în Pakistan, unde 11 pasageri și întreg echipajul au pierit într-un accident. Accidentele au fost atribuite erorii de pilotaj și pierderii portanței la marginea anterioară a aripii.

Pentru a corecta problema, compania De Havilland a reproiectat marginea din față a aripii.

În mai 1953, „Cometa” a trecut prin al doilea accident tragic, în India, în timpul unei furtuni. Toți cei 43 de oameni de la bordul aeronavei au fost uciși.

Ancheta care a urmat a indicat drept cauze ale accidentului turbulențele extreme, care au scăzut portanța, și măsurile luate de pilot, manevre care au pus prea multă tensiune pe aeronavă.

O „Cometă” din prima generație pe Aeroportul Entebbe, Uganda, 1952. Foto: Wikimedia

Ca urmare a acestui accident, avioanele au fost echipate cu radar meteo și un sistem care le permitea piloților să „simtă” comenzile și stresul mecanic pus pe aeronavă.

Cu toate acestea, problemele acestui avion nu s-au încheiat aici. În ianuarie 1954, la puțin peste un an și jumătate de la zborul inaugural, o altă „Cometă” s-a dezintegrat în aer și s-a prăbușit în Marea Mediterană, lângă Italia, ucigându-i pe toți cei 35 de oameni aflați la bord.

În consecință, toate aparatele din serie au fost consemnate la sol până când s-a încheiat operațiunea de recuperare a resturilor epavei. Însă, după ce au analizat resturile, anchetatorii tot nu au putut descoperi cauza problemei.

În consecință, avioanele au primit din nou drept de zbor. Însă, doar câteva luni mai târziu, în aprilie 1954, un alt avion Havilland Comet, de data aceasta unul operat de South African Airways, s-a prăbușit în Marea Mediterană după ce a pierdut contactul radio cu turnul de control în timp ce se afla la altitudine de croazieră. Toți cei 21 de pasageri și echipajul de la bord au pierit.

Toate aeronavele au fost consemnate la sol pentru a doua oară în doar câteva luni, iar flotei de „Comete” a British Overseas Airway Corporation i s-a revocat pentru totdeauna dreptul de zbor.

În octombrie 1954, a fost înființată o comisie care a primit însărcinarea să descopere cauzele prăbușirii acestor avioane. Multe dintre resturile recuperate de la primul accident din Mediterană indicau drept sursă a problemei uzura metalului, potrivit BBC.

Investigatorii au început să testeze această teorie făcând experimente de presiune pe fuzelajele existente ale Cometei.

Fragmentul de fuzelaj cu două ferestre pătrate. Piesă expusă la Muzeul Științei din Londra. Foto: Wikimedia

Scufundând un fuzelaj într-un rezervor cu apă, anchetatorii au reușit să crească presiunea în interiorul cabinei, pentru a simula condițiile de zbor la mare altitudine.

Acest lucru a fost repetat de multe ori, pentru a simula presurizarea și depresurizarea aeronavei pe toată durata sa de viață.

După mii de zboruri simulate sub presiune, anchetatorii au descoperit cauza problemei: dezastrul se trăgea de la colțul unei ferestre pătrate a ușii de evacuare din partea din față a avionului.

O altă descoperire făcută pe resturile avionului distrus în accidentul din ianuarie 1954 avea să întărească această concluzie.

O fereastră de identificare a direcției radio din partea din față a cabinei piloților se crăpase din cauza tensiunii la care fusese supus metalul. Fereastra în cauză avea, de asemenea, formă pătrată.

Aceste zone au fost identificate drept cauza depresurizării rapide și a destrămării aeronavei pe fondul uzurii metalului după multe ore de zbor.

Cu alte cuvinte, numeroasele cicluri de presurizare și depresurizare a aeronavei generaseră atât de multă tensiune asupra metalului, încât aceste puncte au cedat în cele din urmă.

O „Cometă” din generația a IV-a aparținând United Arab Airlines decolează de aeroportul din Geneva, 1968. Foto: Wikimedia

Tensiunea de la colțurile ferestrelor pătrate ale „Cometei” a fost direcționată pe suprafețe foarte mici. Anchetatorii au descoperit că în aceste colțuri se concentra până la 70% din stresul suportat de fuzelajul aflat sub presiune.

Cu ferestrele rotunde moderne, aceste zone de stres nu se mai acumulează; în schimb, tensiunea este disipată în jurul zonelor curbate ale ferestrei. Acesta este motivul pentru care vedem astăzi ferestre rotunde în toate avioanele comerciale din lume.

Modelul Havilland Comet nu și-a revenit niciodată pe deplin. În momentul în care a apărut următoarea generație de „Comete”, compania Boeing se lansase deja, devenind lider de piață în domeniul aviației comerciale.

Data viitoare când vei avea loc la hublou, poate că te vei bucura și mai mult de panoramă.

Ca să știi mai mult

Cartea dedicată de Rodney Castleden „inventatorilor din trecut, prezent și viitor” este un omagiu adus imaginației creatoare a omului și un îndemn la cunoașterea și aplicarea în beneficiul societății a tuturor marilor descoperiri ale minții omenești. Autorul prezintă în ordine cronologică o selecție fascinantă de peste 250 de invenții (și de topuri ale lor), menționând numele autorilor – când se cunosc – , conjunctura economico-socială a momentului, problemele pe care inventatorii încercau să le rezolve, importanța pentru contemporaneitate și felul în care fiecare dintre ele a avut darul de a schimba lumea.

Comandă cartea „Invenții care au schimbat lumea. De la electromagnet la GPS” pe Elefant sau pe Libris.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.
>