De ce familiile japoneze adoptă bărbați adulți cu vârste de 20-30 de ani?

În Japonia, 98% dintre oamenii adoptați sunt bărbați adulți, nu copii. Acest lucru rezultă din datele oficiale citate de economistul Steven Levitt și de jurnalistul Stephen Dubner în cartea lor, „Freakonomics”, precum și de o serie de alte instituții media de renume care citează, de asemenea, statistici guvernamentale.

În Japonia există o tradiție veche de câteva sute de ani în care întreprinderile își adoptă directorii, astfel încât companiile sau instituțiile să fie grupuri „de familie”. Cu alte cuvinte, șefii își adoptă angajații.

Unde a început practica adopțiilor de adulți

De ce japonezii preferă să adopte adulți cu vârste de 20-30 de ani
Profilul candidatului la adopție: bărbat cu vârsta de 20-30 de ani. Foto: Pinterest

Totul a început cu sute de ani în urmă, când codul civil japonez dicta modul în care averea unei familii era transmisă după moartea celui mai în vârstă membru. Banii și bunurile se transmiteau în mod tradițional pe linie masculină, începând cu cel mai în vârstă membru.

Cu toate acestea, în cazul în care o familie nu avea fii înrudiți prin sânge, legea prevedea că fiii adoptați puteau să ducă mai departe numele și afacerea și să primească averea după moartea capului familiei.

În cazul familiilor care aveau doar fiice, căutau să adopte un fiu, care să poată îndeplini rolul de continuator al afacerii, să primească banii și să fie custodele averii familiei.

În prezent, adopția legală de acest tip este asociată cu o căsătorie aranjată – cunoscută sub numele de „omiai” – a unei fiice, ceea ce înseamnă că fiul adoptat devine fiu și ginere în același timp, deoarece își schimbă numele în numele de familie al soției („mukoyoshi”).

Afaceri celebre care au supraviețuit datorită adopțiilor

În Japonia există chiar și companii specializate în recrutarea de „adoptați voluntari” pentru corporații. Unele dintre cele mai faimoase companii japoneze au rămas afaceri „de familie” tocmai datorită „mukoyoshi”, potrivit The Independent.

Un astfel de exemplu este producătorul de automobile Toyota, care a fost fondat de Kiichiro Toyoda în 1937. Suzuki este, de asemenea, renumită pentru faptul că este condusă de fii adoptați – de fapt, Osamu Suzuki, actualul președinte și director general, este al patrulea fiu adoptat aflat la conducerea grupului.

Multinaționalele nu sunt singurele companii care caută „mukoyoshi”. Cea mai veche afacere de familie din lume, Hoshi, este un han din Japonia care a fost fondat în 781. A fost în familie timp de 46 de generații. Când în familie erau doar fete, bătrânii adoptau soțul unei fiice.

De ce este puțin probabil ca această tradiție să moară

De ce japonezii preferă să adopte adulți cu vârste de 20-30 de ani
Președintele Toyota, Akio Toyoda, și președintele Suzuki, Osamu Suzuki. Foto: Reuters

Deși codul civil al Japoniei s-a schimbat în perioada de după Al Doilea Război Mondial, tradițiile vechi mor greu. În plus, Japonia continuă să sufere de o criză de îmbătrânire a populației.

Rata natalității a scăzut radical din 1950, iar populația este astăzi dominată de bătrâni. Aproape anual, autoritățile nipone anunță că Japonia și-a depășit propriul record privind numărul de persoane care au trecut de vârsta de 100 de ani.

La nivel național, o întreagă generație de cetățeni japonezi intră la vârsta pensionării. Din cele aproape 130 de milioane de persoane care trăiesc acolo, aproximativ 25% au peste 65 de ani. Până în 2060, proporția persoanelor de peste 65 de ani din Japonia ar putea ajunge la 40%.

Aceasta este o problemă uriașă – generațiile care ar trebui să înlocuiască vârstnicii nu se mai reproduc.

Țările au nevoie de o „rată de fertilitate de înlocuire” de 2.1 nașteri pe femeie pentru ca populația să nu se micșoreze. Rata de fertilitate din Japonia este de 1.4, rezultatul faptului că femeile se concentrează mai mult pe carieră și pe orele lungi petrecute de obicei la birou.

Așadar, când vine vorba de căsătorie și de continuarea liniei de descendență, se pare că adopția de adulți este cea mai practică modalitate.

Ca să știi mai mult, citește „Cum sa trăiești în stil japonez”

„Cum să trăiești în stil japonez” ne aduce mai aproape o lume care a fascinat și continuă să fascineze prin farmecul ei – Japonia, Ţara Soarelui Răsare. Yutaka Yazawa îmbină cu măiestrie însemnările personale cu informațiile bine documentate, reușind să ne cucerească încă de la primele pagini. Trecem astfel cu ușurință de la prezentarea geografică la cea istorică, de la filozofie și cultură la arta culinară japoneză. Descoperim cum se poate trăi în armonie cu ceilalți într-o metropolă precum Tokyo, dar aflăm mai multe și despre respectul pentru natură, despre ikigai, shinrin-yoku, viaţa de familie, vacanțe și sărbători. Toate acestea sunt un bun prilej de a observa tradițiile japoneze, felul în care au înflorit secole de-a rândul alături de practicile moderne sau cum s-au schimbat odată cu pătrunderea culturii occidentale.

„Cum sa trăiești în stil japonez” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu