De ce căscăm? Misterul unui comportament aparent banal

Căscăm înainte de a ne culca, dar și după ce ne trezim. Uneori o facem din plictiseală, alteori pentru a ne calma. Căscatul pare un gest banal, pe care îl facem cu toții, dar mecanismul din spatele lui nu este deloc simplu. Așadar, de ce căscăm?

Inițial, oamenii de știință au pus căscatul pe seama reglării nivelului de oxigen din sânge, dar studiile recente au infirmat această ipoteză. Astfel, căscatul rămâne în continuare un mister.

De ce căscăm?

Cascat Boris Johnson
Nici măcar politicienii nu își pot controla accesele de căscat. În imagine este premierul britanic Boris Johnson, surprins căscând în timpul unei reuniuni internaționale. Foto: Express

„Există foarte mulți factori declanșatori. Cei care sar cu parașuta spun că au tendința să caște chiar înainte de a face saltul în gol.

Unii polițiști au mărturisit că obișnuiesc să caște înainte de a se confrunta cu o misiune dificilă”, a declarat pentru New York Times Adrian Guggisberg, profesor de neuroștiințe la Universitatea din Geneva, Elveția.

De asemenea, mulți muzicieni profesioniști cască înainte de concerte, în timp ce sportivii fac acest lucru înainte de a intra într-o competiție importantă.

Căscatul a fost documentat și la câini, pisici, urși, lilieci și hamsteri.

Profesorul de psihologie și neuroștiințe Robert Provine a studiat „știința căscatului” încă din anii ‘80. Până la moartea sa, în 2019, Provine a publicat numeroase studii cu privire la căscat.

Conform acestor cercetări, căscatul are rolul de a stimula ritmul cardiac, tensiunea arterială și funcția respiratorie în același timp.

Robert Provine
Robert Provine. Foto: Washington Post

Căscatul ne stimulează întreaga fiziologie și joacă un rol important în trecerea de la o stare la alta, mai credea Provine. Și totuși, deși efectele sunt oarecum înțelese, cauza exactă a căscatului rămâne un mister.

„Este cel mai puțin înțeles comportament uman obișnuit”, era de părere omul de știință.

Datele adunate până acum arată că oamenii cască în împrejurări atât de diferite, încât oamenilor de știință le este greu să stabilească de ce căscăm.

Teoria oxigenării a fost infirmată

Până acum aproximativ 30 de ani, se credea că acest comportament are rolul de a crește nivelul de oxigen din fluxul sanguin, deoarece căscatul implică inhalarea unei cantități mari de aer.

De ce cascam - Animale cascand
Și animalele cască. Foto: BBC

Dar, deși această teorie părea convingătoare, o serie de experimente realizate în 1987 au infirmat ipoteza oxigenării. Acum, oamenii de știință trebuie să urmeze alte piste în încercarea de a înțelege de ce căscăm.

O teorie avansată în ultimii ani sugerează că oamenii cască pentru a-și spori vigilența atunci când trec de la starea de adormire la cea de deșteptare.

Așadar, în loc să fie un semn de oboseală, căscatul ar putea fi, de fapt, modalitatea naturală prin care organismului contracarează epuizarea prin creșterea fluxului de sânge spre creier.

„Căscatul crește fluxul de sânge către creier, având o serie de efecte, printre care cel de răcorire cerebrală”, a declarat pentru New York Times Andrew Gallup, profesor asistent de psihologie la Universitatea de Stat din New York.

Cascat
Foto: Townsquare

Când temperatura corpului este mai ridicată, ne simțim mai obosiți și mai somnolenți. Așadar, căscatul din timpul serii s-ar putea declanșa pentru a contracara somnul.

Căscăm în încercarea de a ne menține alerți și vigilenți, crede cercetătorul. Un studiu din 2013 s-a finalizat cu o concluzie similară: căscatul are același efect asupra creierului precum o doză de cofeină.

Cu toate acestea, Adrian Guggisberg și alți cercetători au îndoieli cu privire la această teorie. Potrivit lui Guggisberg, în cel puțin cinci studii nu s-a putut observa niciun efect specific al căscatului asupra creierului.

De ce este căscatul „molipsitor”?

Așadar, încă nu știm de ce căscăm, dar știm cu certitudine că acest gest este „molipsitor”, fapt dovedit de numeroase studii.

Guggisberg consideră că natura contagioasă a căscatului ar putea sugera că acest gest are un scop social sau comunicațional, și nu unul fiziologic.

De ce cascam - Adrian Guggisberg
Profesorul Adrian Guggisberg, de la Universitatea din Geneva. Foto: Geneva University Neurocenter

Potrivit lui Robert Provine, căscatul molipsitor ar fi putut apărea la oamenii preistorici ca o modalitate de îmbunătățire a relațiilor sociale.

Teoria este susținută și de un studiu din 2011, care arată că gradul de contagiozitate a căscatului este mai mare între persoanele care se cunosc, decât între străini.

De asemenea, copiii nu se „molipsesc” de căscat până la vârsta de aproximativ patru ani – vârsta la care încep să-și dezvolte abilitățile sociale.
În mod surprinzător, căscatul nu este „transferabil” doar între oameni, ci și în rândul animalelor.


În continuarea acestui articol, te invităm să descoperi lucrurile uimitoare care se petrec în corpul tău atunci când strănuți, precum și ce se întâmplă în corpul tău atunci când plângi.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.
>