De ce căscăm? Misterul unui comportament aparent banal

Căscăm înainte de a ne culca, dar și după ce ne trezim. Uneori o facem din plictiseală, alteori ca să ne calmăm. Căscatul pare un gest banal, pe care îl facem cu toții, dar mecanismul din spatele lui nu este deloc simplu. Așadar, de ce căscăm?

Inițial, oamenii de știință au pus căscatul pe seama reglării nivelului de oxigen din sânge, dar studiile recente au infirmat această ipoteză. Astfel, căscatul rămâne în continuare un mister.

De ce căscăm?

Cascat Boris Johnson
Nici măcar politicienii nu își pot controla accesele de căscat. În imagine este premierul britanic Boris Johnson, surprins căscând în timpul unei reuniuni internaționale. Foto: Express

„Există foarte mulți factori declanșatori. Cei care sar cu parașuta spun că au tendința să caște chiar înainte de a face saltul în gol.

Unii polițiști au mărturisit că obișnuiesc să caște înainte de a se confrunta cu o misiune dificilă”, a declarat pentru New York Times Adrian Guggisberg, profesor de neuroștiințe la Universitatea din Geneva, Elveția.

De asemenea, mulți muzicieni profesioniști cască înainte de concerte, în timp ce sportivii fac acest lucru înainte să intre într-o competiție importantă.

Căscatul a fost documentat și la câini, pisici, urși, lilieci și hamsteri.

Profesorul de psihologie și neuroștiințe Robert Provine a studiat „știința căscatului” încă din anii ‘80. Până la moartea sa, în 2019, Provine a publicat numeroase studii cu privire la căscat.

Conform acestor cercetări, căscatul are rolul de a stimula ritmul cardiac, tensiunea arterială și funcția respiratorie în același timp.

Robert Provine
Robert Provine. Foto: Washington Post

Căscatul ne stimulează întreaga fiziologie și joacă un rol important în trecerea de la o stare la alta, mai credea Provine. Și totuși, deși efectele sunt oarecum înțelese, cauza exactă a căscatului rămâne un mister.

„Este cel mai puțin înțeles comportament uman obișnuit”, era de părere omul de știință.

Datele adunate până acum arată că oamenii cască în împrejurări atât de diferite, încât oamenilor de știință le este greu să stabilească de ce căscăm.

Teoria oxigenării a fost infirmată

Până acum aproximativ 30 de ani, se credea că acest comportament are rolul de a crește nivelul de oxigen din fluxul sanguin, deoarece căscatul implică inhalarea unei cantități mari de aer.

De ce cascam - Animale cascand
Și animalele cască. Foto: BBC

Dar, deși această teorie părea convingătoare, o serie de experimente realizate în 1987 au infirmat ipoteza oxigenării. Acum, oamenii de știință trebuie să urmeze alte piste în încercarea de a înțelege de ce căscăm.

O teorie avansată în ultimii ani sugerează că oamenii cască pentru a-și spori vigilența atunci când trec de la starea de adormire la cea de deșteptare.

Așadar, în loc să fie un semn de oboseală, căscatul ar putea fi, de fapt, modalitatea naturală prin care organismului contracarează epuizarea prin creșterea fluxului de sânge spre creier.

„Căscatul crește fluxul de sânge către creier, având o serie de efecte, printre care cel de răcorire cerebrală”, a declarat pentru New York Times Andrew Gallup, profesor asistent de psihologie la Universitatea de Stat din New York.

Cascat
Foto: Townsquare

Când temperatura corpului este mai ridicată, ne simțim mai obosiți și mai somnolenți. Așadar, căscatul din timpul serii s-ar putea declanșa pentru a contracara somnul.

Căscăm în încercarea de a ne menține alerți și vigilenți, crede cercetătorul. Un studiu din 2013 s-a finalizat cu o concluzie similară: căscatul are același efect asupra creierului precum o doză de cofeină.

Cu toate acestea, Adrian Guggisberg și alți cercetători au îndoieli cu privire la această teorie. Potrivit lui Guggisberg, în cel puțin cinci studii nu s-a putut observa niciun efect specific al căscatului asupra creierului.

De ce este căscatul „molipsitor”?

Așadar, încă nu știm de ce căscăm, dar știm cu certitudine că acest gest este „molipsitor”, fapt dovedit de numeroase studii.

Guggisberg consideră că natura contagioasă a căscatului ar putea sugera că acest gest are un scop social sau comunicațional, și nu unul fiziologic.

De ce cascam - Adrian Guggisberg
Profesorul Adrian Guggisberg, de la Universitatea din Geneva. Foto: Geneva University Neurocenter

Potrivit lui Robert Provine, căscatul molipsitor ar fi putut apărea la oamenii preistorici ca o modalitate de îmbunătățire a relațiilor sociale.

Teoria este susținută și de un studiu din 2011, care arată că gradul de contagiozitate a căscatului este mai mare între persoanele care se cunosc, decât între străini.

De asemenea, copiii nu se „molipsesc” de căscat până la vârsta de aproximativ patru ani – vârsta la care încep să-și dezvolte abilitățile sociale.
În mod surprinzător, căscatul nu este „transferabil” doar între oameni, ci și în rândul animalelor.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu