„Darurile” conchistadorilor – Bolile care au ucis 90% dintre azteci

În 1545, aztecii din Mexicul zilelor noastre au fost loviți de un dezastru. Oamenii au început să sufere de febră și de dureri de cap, sângerând pe ochi, pe gură și pe nas. De obicei, moartea survenea după trei sau patru zile.

În cinci ani, aproximativ 15 milioane de oameni (80% din populație) au fost uciși de maladia pe care indigenii au numit-o „cocoliztli”. Cuvântul înseamnă „molimă” în Nahuatl, limba aztecilor.

Sosirea europenilor a devastat societățile aflate pe teritoriul Mexicului de azi

Cauza acestei epidemii a fost motiv de dezbatere timp de 500 de ani. Până la urmă, oamenii de știință au eliminat variola, pojarul, oreionul și gripa de pe lista suspecților.

Au ajuns la concluzia că vinovatul era o „febră enterică” asemănătoare febrei tifoide. Savanții au găsit dovezi ADN legate de această febră pe dinții victimelor răpuse de boală.

Epidemia de cocoliztli

„Epidemia cocoliztli din 1545-1550 a fost una dintre multele epidemii care au afectat Mexicul după sosirea europenilor. Însă, în mod special, această epidemie a fost a doua dintr-un șir de trei epidemii care au avut impactul cel mai devastator și au dus la pierderea celui mai mare număr de vieți”, afirmă Ashild Vagene de la Universitatea din Tuebingen din Germania, coautoarea unui studiu publicat în revista științifică Natură, Ecologie și Evoluție, citată de news.com.au.

Epidemia de cocoliztli este considerată una dintre cele mai grave epidemii din istoria umanității. Rata de mortalitate se apropie de cea a ciumei bubonice, care a ucis aproximativ 25 de milioane de oameni în Europa de Vest în secolul XIV (cam jumătate din populație).

Populațiile locale nu mai întâlniseră niciodată astfel de boli. Prin urmare, indigenii nu aveau niciun fel de imunitate în fața molimelor aduse de europeni

Pe măsură ce și-au croit drum în Lumea Nouă, coloniștii europeni au răspândit foarte multe boli. Au adus cu ei microbi pe care populațiile indigene nu îi mai întâlniseră niciodată și împotriva cărora nu aveau niciun fel de imunitate.

Molima cocoliztli din 1545 s-a extins în zona în care astăzi se află Mexicul și o parte din Guatemala. Epidemia a venit la numai două decenii după ce o altă epidemie, de variolă, ucisese 5 până la 8 milioane de băștinași.

Asta se întâmpla la puțin timp după sosirea spaniolilor.

Suspectul nr. 1

9 din 10 azteci au fost răpuși de virusuri care le erau străine. Cei rămași în viață au căzut sub săbiile conchistadorilor

O a doua epidemie de cocoliztli, din 1576 până în 1578, a ucis jumătate din populația care mai rămăsese. Iată cum descria epidemia istoricul franciscan Fray Juan de Torquemada:

„În orașele mari s-au săpat șanțuri adânci și de dimineață până la apus preoții cărau cadavrele și le aruncau în șanțuri”.

Chiar și la acea vreme, doctorii au spus că simptomele nu se potriveau cu cele ale unor boli mai cunoscute, cum ar fi fost pojarul sau malaria. Acum, însă, oamenii de știință cred că au găsit vinovatul.

După ce au analizat ADN-ul a 29 de schelete îngropate într-un cimitir de victime ale cocoliztli, savanții au găsit urme ale bacteriei salmonella enterica.

Se știe că această bacterie cauzează febră enterică, iar febra tifoidă este un astfel de exemplu. În ziua de azi, acest subtip de bacterie cauzează foarte rar infecții la oameni.

„Multe tipuri de salmonella se răspândesc prin apa sau mâncarea infestată. Bacteriile ar fi putut ajunge în Mexic prin intermediul animalelor domestice aduse de spanioli”, au declarat membrii echipei de cercetători.

Două schelete descoperite în cadrul săpăturilor din Ecatepec, Mexic. Arheologii care excavau în 2004 o așezare aztecă au găsit primele dovezi ale sacrificiilor sângeroase înfățișate în cărțile cu ilustrații cu indigenii

Se știe că salmonella enterica și-a făcut simțită prezența în Europa în Evul Mediu.

„Am desfășurat teste de identificare a tuturor patogenilor bacterieni și a ADN-urilor virușilor pentru care au fost disponibile date genomice”, a declarat coautorul studiului, Alexander Herbig, pentru AFP.

Salmonella enetrica a fost singurul microb detectat. Este, totuși, posibil ca unii agenți patogeni să fi fost nedetectabili sau total necunoscuți.

„Nu putem spune cu certitudine că salmonella enterica a fost cauza epidemiei de cocoliztli, însă credem că este un candidat foarte probabil”, a afirmat Kirsten Bos, membru al echipei.

Articole fascinante

>