În 1545, aztecii din Mexicul zilelor noastre au fost loviți de un dezastru. Oamenii au început să sufere de febră și de dureri de cap, sângerând pe ochi, pe gură și pe nas. De obicei, moartea survenea după trei sau patru zile.
În cinci ani, aproximativ 15 milioane de oameni (80% din populație) au fost uciși de maladia pe care indigenii au numit-o „cocoliztli”. Cuvântul înseamnă „molimă” în Nahuatl, limba aztecilor.
Cauza acestei epidemii a fost motiv de dezbatere timp de 500 de ani. Până la urmă, oamenii de știință au eliminat variola, pojarul, oreionul și gripa de pe lista suspecților.
După ce au prelevat probe ADN din dinții victimelor răpuse de boală, savanții au ajuns la concluzia că vinovatul era o boală asemănătoare febrei tifoide.
Epidemia de cocoliztli
„Epidemia cocoliztli din 1545-1550 a fost una dintre multele epidemii care au afectat Mexicul după sosirea europenilor. Însă, în mod special, această epidemie a fost a doua dintr-un șir de trei epidemii care au avut impactul cel mai devastator și au dus la pierderea celui mai mare număr de vieți”, a afirmat Ashild Vagene, de la Universitatea din Tuebingen din Germania, coautoarea unui studiu publicat în revista științifică Natură, Ecologie și Evoluție, citată de news.com.au.
Epidemia de cocoliztli este considerată una dintre cele mai grave epidemii din istoria omenirii. Rata mortalității se apropie de cea a ciumei bubonice, care a ucis aproximativ 25 de milioane de oameni în Europa de Vest în secolul XIV (aproximativ jumătate din populație).
Pe măsură ce și-au croit drum în Lumea Nouă, coloniștii europeni au răspândit foarte multe boli. Au adus cu ei microbi pe care populațiile indigene nu îi mai întâlniseră niciodată și împotriva cărora nu aveau niciun fel de imunitate.
Molima cocoliztli din 1545 s-a extins în zona în care astăzi se află Mexicul și o parte din Guatemala. Epidemia a venit la doar două decenii după ce o altă epidemie, de variolă, ucisese între 5 și 8 milioane de băștinași. Asta se întâmpla la puțin timp după sosirea spaniolilor.
Suspectul nr. 1
O a doua epidemie de cocoliztli, care a durat din 1576 până în 1578, a ucis jumătate din populația care mai rămăsese. Iată cum descria epidemia istoricul franciscan Fray Juan de Torquemada:
„În orașele mari s-au săpat șanțuri adânci și de dimineață până la apus preoții cărau cadavrele și le aruncau în șanțuri”.
Chiar și doctorii vremii spuneau că simptomele nu se potrivesc cu cele ale unor boli cunoscute, cum precum pojarul sau malaria. Acum, însă, oamenii de știință cred că au găsit vinovatul.
După ce au analizat ADN-ul a 29 de schelete îngropate într-un cimitir cu victime ale cocoliztli, savanții au găsit urme ale unui subtip al bacteriei salmonella, salmonella enterica.
Alte două subtipuri ale acestei bacterii, salmonella typhi și salmonella paratyphi, cauzează febra tifoidă. În ziua de azi, salmonella enterica determină foarte rar infecții la oameni.
„Multe tipuri de salmonella se răspândesc prin apa sau mâncarea infestată. Bacteriile ar fi putut ajunge în Mexic prin intermediul animalelor domestice aduse de spanioli”, au declarat membrii echipei de cercetători.
Se știe că salmonella enterica și-a făcut simțită prezența în Europa în Evul Mediu.
„Am desfășurat teste de identificare a tuturor patogenilor bacterieni și a ADN-urilor virusurilor pentru care au fost disponibile date genomice”, a declarat coautorul studiului, Alexander Herbig, pentru AFP.
Salmonella enetrica a fost singura bacterie detectată. Este, totuși, posibil ca unii agenți patogeni să fi fost nedetectabili sau total necunoscuți.
„Nu putem spune cu certitudine că salmonella enterica a fost cauza epidemiei de cocoliztli, însă credem că este un candidat foarte probabil”, a afirmat Kirsten Bos, membru al echipei.
De-a lungul istoriei, omenirea a fost lovită de multe boli ciudate, cărora savanții s-au chinuit să le găsească leac. Descoperă 5 dintre cele mai ciudate boli de care suferă oamenii.
