Danemarca va trimite emigranții pe o insulă unde sunt ținute animalele bolnave

Situată la aproximativ trei kilometri depărtare de țărm, insula daneză Lindholm ar putea fi descrisă ca fiind neospitalieră. De zeci de ani, bovinele și porcinele suspectate de a avea boli virale exotice sunt trimise acolo pentru a fi studiate. Pe insulă se găsesc laboratoarele, grajdurile şi crematoriul unui centru pentru cercetarea bolilor contagioase la animale.

Iar acum, guvernul danez declară că insula va găzdui o altă categore de ființe nedorite: persoane cărora le-au fost respinse cererile de azil, dar nu se pot întoarce în țările de origine, și străini condamnați pentru crime.

Plasarea lor într-un mediu neospitalier nu este deloc întâmplătoare.

„Nu sunt bineveniți în Danemarca și trebuie să înțeleagă asta”, a afirmat Ministrul danez al imigrației, Inger Støjberg, într-o postare pe Facebook.

Guvernul de centru-dreapta și Partidul Popular Danez, de orientare antiemigrație, care au împreună majoritatea parlamentară, au adoptat recent acest plan, ca parte a unui proiect bugetar mai mare.

Scopul este decontaminarea insulei până la sfârșitul anului viitor și trimiterea, în anul 2021, a  primelor 100 de persoane, potrivit The Associated Press.

Cu o suprafaţă de circa şapte hectare, insula, situată într-un mic golf din Marea Baltică, se află la circa trei kilometri de cea mai apropiată coastă, iar serviciul de feribot funcţionează ocazional. Străinii vor fi obligaţi să se prezinte zilnic la centrul administrativ din insulă, pentru că în caz contrar riscă închisoarea.

Pentru a-i izola și mai mult, vor avea acces limitat la feribot, a declarat purtătorul de cuvânt al Partidului Popular Danez, Martin Henriksen, pentru postul danez TV2. Şi pentru ca mesajul să fie şi mai clar, unul din cele două feriboturi care asigură transportul spre insulă se numeşte „Virus”.

Această măsura este doar ultimul efort al guvernului de a descuraja emigrația și de a reduce din numărul străinilor aflați deja pe teritoriu danez.

În luna martie a acestui an, guvernul danez afirma că, până în anul 2030, va elimina „ghetourile” din țară – aproximativ 25 de cartiere în care locuiesc emigranți – în mare parte, prin măsuri de integrare forțată.

Cu doi ani mai devreme, Inger Støjberg s-a aflat în spatele controversatei „legi a bijuteriilor”, aprobată de parlamentari, care le permite autorităților să confiște banii și obiectele de valoare ale solicitanților de azil pentru a acoperi costurile de hrană și adăpost.

Martin Henriksen a spus că decizia guvernului Danemarcei a fost inspirată de relația Australiei cu Nauru, o insulă din Pacificul de Sud folosită ca un centru de detenție pentru imigranți, adesea cu consecințe dezastruoase.

Henriksen a spus că, deși recunoaște că planul Danemarcei de a alunga solicitanții de azil ar putea încălca legile internaționale, el speră că această mișcare poate servi drept „un semnal pentru lume că Danemarca nu este atrăgătoare” pentru emigranți.

În continuare, vezi cum arată închisorile abandonate din Olanda în care sunt adăpostiți refugiații, iar apoi citește despre viețile de huzur ale pușcăriașilor ținuți în închisori mai luxoase decât hotelurile.