7 curiozități despre somnambulism și oamenii care nu dorm în timpul somnului

În excelentul film mut „Cabinetul doctorului Caligari”, un hipnotizator sinistru controlează un somnambul, folosindu-l pentru a comite o serie de crime într-un oraș.

Desigur, acest film din 1920 nu este o reprezentare corectă a somnambulismului, însă chiar și la un secol după apariția filmului, această tulburare a somnului tot nu este bine înțeleasă.

Cabinetul doctorului Cagliari
Foto: Museum of Modern Art

Nici măcar nu știm care este cauza sa. Probabil că există mai multă ficțiune decât adevăr în ceea ce privește somnambulismul, și faptul că știm atât de puține nu face decât să sporească enigma acestui fenomen.

În același timp, lucrurile pe care le cunoaștem ne pot ajuta să clarificăm măcar o parte din misterul adunat în jurul acestui fenomen.

În continuare, îți prezentăm o listă cu curiozități despre somnambulism, una dintre cele mai curioase experiențe pe care le poate trăi o persoană.

1

Somnambulii pot desfășura o mulțime de activități

Somnambulism
Foto: BrainFacts

Iată prima informație de pe lista noastră de curiozități despre somnambulism. Unul dintre lucrurile pe care le știm despre somnambulism este faptul că unii oameni merg sau desfășoară alte activități în timp ce dorm.

Un studiu trece rapid în revistă aceste activități, printre care se numără mersul prin casă, îmbrăcatul și chiar și mâncatul. În cazurile mai grave, somnambulii au reușit să ducă la bun sfârșit inclusiv sarcini complexe, precum condusul mașinii.

2

Somnambulismul apare în general într-o anumită fază a somnului

 

Somnul se împarte în mai multe faze, iar corpurile noastre se comportă diferit în fiecare dintre aceste etape. Somnambulismul apare în faza a treia a somnului lipsit de mișcări rapide ale ochilor sau „somnul non-REM”.

În această fază, creierele noastre produc mai multe unde delta, ceea ce are ca rezultat un somn profund din care este dificil să-l trezești pe cel care doarme. Pe lângă somnambulism, în această fază pot să apară și coșmarurile.

Dacă somnambulismul apare în timpul somnului REM, acesta poate indica existența tulburării numite oficial „tulburarea de comportament în cadrul somnului REM” și poate fi asociat cu boli neurologice, precum Parkinson.

3

Cei mai mulți somnambuli sunt copii sau adolescenți

curiozități despre somnambulism
Există șanse mari ca somnambulii să fie copii sau adolescenți, mai degrabă decât adulți. Foto: StarsInsider

Somnambulismul apare la copii și adolescenți mai des decât la adulți, deoarece adulții au parte de mai puțin somn în faza a treia. Cercetătorii nu știu cu siguranță de ce lucrurile stau așa. Somnambulismul apare și la adulți, însă mult mai rar.

4

Somnambulismul ar putea fi ereditar

Există dovezi că somnambulismul este o trăsătură de familie. Pentru realizarea unui studiu despre somn prezentat în 2014, au fost analizați 1.940 de copii născuți între 1997 și 1998, fiindu-le monitorizat somnul în perioada martie 1999 – martie 2011.

30% dintre copii au trecut prin faze de somnambulism. Dacă unul dintre părinți era somnambul, era de trei ori mai probabil că și copilul să fie somnambul. Dacă ambii părinți erau somnambuli, era de șapte ori mai probabil ca și copilul să fie somnambul.

5

Curiozități despre somnambulism - Are și alte manifestări

curiozități despre somnambulism
Cea mai bună cale de a proceda cu un somnambul este să îl ghidezi înapoi în pat. Foto: TreeHugger

Pe lângă faptul că umblă și se îmbracă în timp ce dorm, somnambulii pot avea și următoarele manifestări:

  • Ochii deschiși în timpul somnului
  • Expresia facială imobilă
  • Atunci când se trezesc, nu își amintesc că au mers în somn
  • Confuzie sau dezorientare la trezire
  • Comportament agresiv, dacă îi trezește cineva
6

Curiozități despre somnambulism - Trezitul brusc nu este fatal

Poate cel mai răspândit mit este acela conform căruia trezirea unui somnambul este un lucru periculos pentru sănătatea acestuia.

Somnambulii pot fi speriați și foarte dezorientați când se trezesc, pot chiar avea reacții violente sau confuze, însă până în prezent nu se cunosc cazuri în care cineva să fi murit pentru că a fost trezit.

În general, experții recomandă ca somnambulul să fie ghidat ușor înapoi în pat.

7

Din punct de vedere medical, somnambulismul nu poate fi tratat

Iată și ultima informație de pe lista noastră cu curiozități despre somnambulism. Nu există tratamente specifice pentru somnambulism, fiindcă de obicei nu este nevoie de ele.

S-ar putea prescrie tranchilizante pe termen scurt, pentru a reduce frecvența episoadelor, însă schimbările de stil de viață pot fi de ajutor. O rutină de somn regulat, evitarea băuturilor cu cafeină și relaxarea înainte de somn pot să rezolve adeseori problema, fără să fie nevoie de medicație.

Ca să știi mai mult, citește cartea „Cum ne schimbă Dumnezeu creierul”

Pornind de la analiza scanărilor RMN asupra creierelor unor pacienți cu probleme de memorie și ale unor persoane care practică meditația, neurologul Andrew Newberg și terapeutul Mark Robert Waldman au ajuns la concluzia că credința spirituală activă și pozitivă schimbă creierul în bine. Mai mult, credința nu este întotdeauna necesară: ateii care meditează la imagini pozitive pot obține beneficii neurologice similare. Scrisă într-un stil accesibil - cu ilustrații care subliniază modul în care experiențele spirituale afectează mintea - cartea prezintă pe larg următoarele descoperiri:
  • Rugăciunea și practica spirituală nu numai că reduc stresul și anxietatea, ci chiar încetinesc procesul de îmbătrânire prin practicarea a 12 minute de meditație în fiecare zi;
  • Contemplarea unui Dumnezeu iubitor mai degrabă decât a unui Dumnezeu răzbunător reduce anxietatea, depresia și stresul și crește sentimentele de siguranță, compasiune și dragoste;
  • În sine, fundamentalismul este benign și poate fi benefic personal, dar furia și prejudecățile generate de credințe extreme ne pot afecta permanent creierul;
  • Rugăciunea intensă și meditația schimbă permanent numeroase structuri și funcții în creier, modificând modul în care percepem realitatea.
„Cum ne schimbă Dumnezeu creierul” este atât o revelație a științei moderne, cât și un ghid practic prin care cititorii își pot îmbunătăți sănătatea fizică și emoțională, evitând declinul mental. Newberg și Waldman arată care sunt cele mai bune modalități de a face exerciții pentru creier, derivate dintr-o varietate de practici spirituale orientale și occidentale care îmbunătățesc conștientizarea personală și empatia. De exemplu, explică de ce căscatul stimulează relaxarea și arată ce este „comunicarea prin compasiune”, o nouă tehnică de meditație care întărește relațiile cu familia și cu prietenii după mai puțin de 15 minute de practică.
Cartea „Cum ne schimbă Dumnezeu creierul” se găsește cu reducere pe Elefant sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu