7 curiozități despre Roma Antică: de la țiparii electrici la „degetul indecent”

Roma Antică a fost unul dintre marile leagăne ale civilizației. Fiind la începuturi un simplu orășel pe malurile Tibrului, Roma s-a transformat, după nenumărate războaie, în centrul unui imperiu atotputernic. Așadar, iată o serie de curiozități despre Roma Antică și o serie de particularități ale unei societăți de la care am moștenit multe, cu bune și cu rele.

1

Un împărat handicapat

Detaliu din pictura „Un împărat roman în anul 41”, de Lawrence Alma-Tadema, ce înfățișează momentul în care un membru al gărzilor pretoriene îl descoperă pe Claudius ascuns după perdea și îl proclamă împărat. Foto: Wikimedia

Claudius, fiul unui legat militar trimis în Galia, lovit în tinerețe de o boală care l-a slăbit și l-a lăsat cu deficiențe de auz permanente, a supraviețuit actului de asasinat dus împotriva clanului său tocmai pentru că nu a fost considerat o amenințare.

După asasinarea lui Caligula, în anul 41 e.n., Claudius a devenit împărat. A fost un administrator bun și a demarat campaniile de cucerire a Britaniei, iar astăzi este considerat un mare conducător al Romei Antice.

2

Fast-food și limbă de flamingo în Roma Antică

Conceptele de fast-food și de mâncare cumpărată de pe stradă datează din Antichitate. Tarabele care vindeau mâncare în piață și pe marginea străzii erau ceva comun în Grecia și în Roma Antică.

Arheologii au descoperit foarte multe thermopolia, tarabe unde se putea mânca.

Standuri thermopolia descoperite la Pompei. Foto: Getty Images

Din casele din Pompei lipsesc încăperile pentru gătit și mâncat, ceea ce arată că gătitul acasă era ceva neobișnuit. Printre ruinele orașului Pompei au fost găsite peste 200 de thermopolia.

Dacă oamenii de rând gustau mâncăruri simple, nobilii aveau parte de preparate extraordinare. De exemplu, cu limbă de flamingo, una dintre delicatesele preferate de împărații romani.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Era adeseori servită alături de creier de fazan, ficat de pește-papagal și măruntaie de mreană.

3

Tampoane cu opiu și tratamente cu țipari electrici

Țiparii electrici erau folosiți la tratarea afecțiunilor neurologice. Foto: Wikimedia

Iată una dintre cele mai puțin cunoscute curiozități despre Roma Antică. Când se aflau la menstruație, femeile romane foloseau tampoane înmuiate în opiu pentru a alunga durerea.

În lucrarea „Jurământul hipocratic și etica medicinei” se menționează că femeile foloseau „tampoane de lână înmuiate într-o varietate de substanțe, printre care: opiu, suc de mac, ulei de migdale amare, miere fiartă, măduvă de bou”.

Medicii din Roma Antică foloseau o formă primitivă de electroterapie pentru a trata afecțiunile neurologice precum epilepsia și migrenele, dar și boli precum guta.

Șocurile electrice erau administrate prin amplasarea de țipari și pești-torpilă pe capul pacientului.

4

Aglomerație și mortalitate în Roma Antică

Sclavi servind oaspeții la un banchet. Mozaic roman din secolul III descoperit în Tunisia. Foto: Flickr / Dennis Jarvis

Vârsta medie documentată la care mureau sclavii în Roma Antică era extrem de scăzută: 17.2 ani pentru băieți și 17.9 ani pentru fete.

În secolul II, orașul Roma avea peste un milion de locuitori. Niciun oraș occidental nu avea să atingă această cifră până în secolul al XIX-lea.

5

Supermagazine și blocuri cu câteva etaje

În Roma Antică existau deja magazine care vindeau o varietate de bunuri, însă complexul cunoscut astăzi drept supermagazin a fost construit între 107 și 110, în timpul domniei lui Traian.

În complexul comercial se aflau o piață, o serie de magazine mai mici, precum și un bloc de locuințe. La apogeu, centrul comercial al lui Traian conținea peste 150 de magazine.

Reprezentare a unei insulae, clădire de apartamente cu patru etaje. Desen de Alicia Aldrete din „Viața de zi cu zi într-un oraș roman: Roma, Pompei și Ostia

Deși sunt asociate mai ales cu explozia demografică de după Revoluția Industrială, blocurile cu mai multe etaje au apărut tot în Roma Antică. Aceste clădiri puteau avea până la nouă etaje.

Etajele superioare erau mai aglomerate și aveau chiria mai mică, în timp ce palierele inferioare erau mai spațioase și erau dotate cu apă curentă, canalizare și sistem de încălzire.

De asemenea, apeductele din Roma Antică erau bine întreținute și aprovizionau orașul cu peste 378 de milioane de litri de apă în fiecare zi.

6

Degetul mijlociu al unui stângaci

În Roma Antică, degetul mijlociu era numit digitus impudicus, ceea ce se traduce prin „degetul indecent/jignitor” și gestul de a arăta cuiva degetul mijlociu era și atunci – ca acum – o insultă.

De-a lungul istoriei, stângacii au fost discriminați. De exemplu, egiptenii își reprezentau de multe ori dușmanii luptând cu stânga, în vreme ce propriii soldați erau înfățișați ținând săbiile și sulițele cu mâna dreaptă.

Statuie a lui Iulius Cezar aflată la Museo Capitolino din Roma. Foto: Getty Images

Însă prejudecata romanilor față de stângaci atingea un cu totul alt nivel. Societatea îi considera pe stângaci ca fiind purtători de ghinion sau chiar malefici.

Cuvântul „sinistru” provine din cuvântul latin care desemnează „stânga” și a căpătat rapid conotații negative din cauza superstițiilor legate de stângaci.

7

Război, război și iar război

La romani, războiul avea un loc central și întreg universul lor, inclusiv al jocurilor, exprima ideea de luptă. Conducătorii de care de curse din Roma câștigau mai mulți bani decât cei mai bine plătiți sportivi din ziua de astăzi.

Se estimează că, ajustate cu rata inflației, averile unora dintre conducătorii de care erau de până la 15 ori mai mari decât averile celor mai bogați sportivi din zilele noastre.

Bătălie navală pusă în scenă în Colosseum. Gravură de Charpentier, 1782

Nu era neglijat nici „teatrul de război”. În anul 86 e.n., arena Colosseum-ului a fost umplută cu apă pentru a fi pusă în scenă o bătălie navală.

Echipajele navelor erau formate din sclavi care luptau cu adevărat. Când mureau pe scenă nu era niciun trucaj la mijloc. Viețile lor pur și simplu nu contau.

Iată un alt detaliu ce ilustrează banalitatea războiului în societatea antică: războaiele dintre romani și persani au durat 681 de ani. Acesta a fost cel mai îndelungat conflict din istoria omenirii.

Ca să știi mai mult

Puterea sub influența drogurilor

de Tania Crasnianski

Cartea urmărește relația dintre opt lideri mondiali și medicii care i-au îngrijit timp de ani de zile, ca niște „umbre” care le cunoșteau cele mai intime secrete. Vei afla ce le-au divulgat Adolf Hitler, Winston Churchill, Philippe Pétain, Francisco Franco, Benito Mussolini, John Fitzgerald Kennedy, Iosif Stalin şi Mao Zedong medicilor lor, ce boli au avut și cum au fost tratați. Cartea este o incursiune fascinantă în viața intimă a unor lideri care, din exterior, păreau invincibili.

Distribuie:

Citește în continuare

Lasă un comentariu