20 de curiozități despre cutremure pe care nu le știai

Deși tehnologia ne-a ajutat să măsurăm puterea și zonele de impact, cutremurele încă ascund secrete care îi nedumeresc chiar și pe experți. Îți prezentăm o listă de curiozități despre cutremure, niște fenomene care se întâmplă mai des decât credem… sau vrem.

1. Iată prima informație despre lista noastră cu curiozități despre cutremure. Planeta noastră este plină de zone seismice celebre – California, Japonia, Noua Zeelandă și așa mai departe – însă părintele seismologiei moderne venea din Irlanda, o zonă foarte stabilă, prin comparație.

2. În 1849, Robert Mallet, inginer născut în Dublin (Irlanda), a detonat niște butoaie cu praf de pușcă pe care le îngropase pe o plajă pentru a testa modul în care undele de șoc călătoresc prin stâncă și prin alte materiale: era primul experiment seismologic din lume.

3. Tot lui Mallet trebuie să-i mulțumim pentru popularizarea termenului „seismologie”. Cuvântul provine din grecescul „seismos”, care înseamnă „tremur de pământ/cutremur”.

4. Mallet nu a fost primul care a studiat cutremurele. În secolul al IV-lea î.e.n., Aristotel a propus teoria că seismele sunt cauzate de vânturi care bat în zonele subterane.

5. În secolul al II-lea e.n., Zhang Heng, din China, a creat primul seismoscop, care a reperat un cutremur care nu fusese simțit de oameni.

6. În 1755, un cutremur masiv cu epicentrul lângă Lisabona (Portugalia) s-a simțit până în Finlanda. Evenimentul a inspirat prima teorie care a afirmat că undele de energie călătoresc de la un singur punct de origine prin stâncă, așa cum undele sonore călătoresc prin aer.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Aceste curiozități despre cutremure te vor ajuta să înțelegi mai bine un fenomen de temut

Cutremur
Foto: cnn.com

7. Cercetătorii au început să înțeleagă cum funcționează undele seismice abia la începutul secolului XX . Acum, oamenii de știință clasifică undele seismice în unde de profunzime (propagate în interiorul planetei) și de suprafață.

8. Unda de profunzime, cunoscută ca „unda P”, numită uneori „undă primară” sau „compresională”, călătorește mai repede decât orice altă undă și este prima undă detectată în timpul unui cutremur.

9. Știi cine mai poate repera undele P? Câinii! Ei pot auzi undele, care au o frecvență prea înaltă pentru urechile noastre. De aceea există atâtea relatări care descriu cum câinii latră înainte de cutremur.

10. Undele P compresează și mișcă particulele în aceeași direcție în care călătorește energia  – exact ca mișcarea unui acordeon.

11. Însă undele secundare, mai lente, numite „unde S”, celălalt tip de unde de profunzime, mușcă particule perpendicular cu direcția în care undele însele călătoresc: de sus în jos sau dintr-o parte în alta.

curiozități despre cutremure
Seismul din 2003, din Algeria, a fost rezultatul mișcării plăcilor tectonice. Nu e de mirare că a produs pagube însemnate. Foto: discovermagazine.com

12. Undele de suprafață, care călătoresc la suprafața Pământului, cauzează de fapt cele mai multe pagube. Aceste unde se mișcă mai încet decât undele de profunzime, însă nu își pierd intensitatea pe măsură ce călătoresc.

13. Undele seismice sunt acum bine cunoscute, însă știința nu poate explica luminile de la cutremure (EQL), străluminări multicolore ale cerului care au fost raportate în mod tipic înainte sau în timpul cutremurelor mari. Acest fenomen a fost observat încă din secolul al IV-lea î.e.n.

14. Un studiu din 2014 sugerează că fenomenul EQL ar putea fi rezultatul sarcinilor pozitive care se acumulează pe linia faliei pe măsură ce tensiunea crește înainte de cutremur.

15. Iată încă o informație interesantă pe lista noastră cu curiozități despre cutremure. Seismele mari au loc de cele mai multe ori de-a lungul faliilor unde plăcile tectonice să întâlnesc în timp ce se mută pe suprafața planetei.

curiozități despre cutremure
Curiozități despre cutremure: Urmările seismului din martie 1977, care a devastat o parte a Bucureștiului. Foto: pinterest.com

Însă destule cutremure mai mici, dintre care cele mai multe nici măcar nu sunt simțite de oameni, au loc în fiecare zi din cauza detonărilor, cum ar fi cele cauzate de testarea armelor nucleare sau de minerit sau din cauza creșterii magmei produse de activitatea vulcanică.

16. În drum spre suprafață, magma poate să fractureze crusta sau să extindă fisurile existente. Este un proces asemănător procesului prin care apa pompată în pământ în timpul extragerii petrolului și a gazului poate să cauzeze incidente seismice la scară mică.

17. Cutremurele nontectonice ajung de obicei la trei sau chiar mai puține grade pe scara Richter, celebra scară, acum depășită, care măsoară intensitatea cutremurelor. Însă legea Gutenberg-Richter rămâne fundamentală pentru seismologie și geofizică.

Simplu spus, legea afirmă că, într-o regiune, cu cât mai mare este cutremurul, cu atât mai rar se va produce.

18. Revista Scientific Reports a publicat o aducere la zi a legii, despre care cercetătorii cred că oferă un model mai exact al riscului de apariție a cutremurelor catastrofale.

Cutremur 02
Foto: washingtonpost.com

19. Și era și timpul: se pare că planeta trece printr-un moment de creștere a numărului de cutremure mari. Din 1977 până în 1999, lumea nu a trecut prin niciun cutremur cu magnitudinea de 8.5 sau mai mare. Din 2004, însă, am avut peste zece cutremure mari, cu intensitatea de 8.5 sau mai mare.

20. Însă planeta noastră capricioasă a mai trecut prin scăderi și creșteri ale activității seismice. Din 1950 până în 1965, de exemplu, nu mai puțin de șapte cutremure de 8.5 sau mai mult au zguduit Pământul.

Așa că nu te retrage în buncăr, deocamdată…


Iar acum, descoperă 5 locuri tainice de pe planeta Pământ pe care omenirea încă nu le-a cucerit și ascultă simfonia enigmatică a cosmosului: sunetele produse de planete.


Distribuie:

Citește în continuare

Adaugă un comentariu