Cum și-au ascuns grecii tezaurul de naziști: L-au îngropat sub muzeu și au tăcut cu toții

La 27 aprilie 1941, trupele germane au ocupat orașul Atena, după ce s-au confruntat cu o puternică rezistență grecească în nord. În dimineața următoare, pe 28 aprilie, ofițerii naziști au intrat în Muzeul Național de Arheologie, ca să inventarieze comorile și să stabilească ce să confiște și să transporte în Germania.

Dar, spre surprinderea lor, clădirea era goală. Cu șase luni înainte ca primul soldat nazist să pună piciorul în Atena, curatorii și arheologii de la muzeu au pus la cale un plan minuțios pentru protejarea miilor de artefacte neprețuite din trecutul antic glorios al Greciei.

Cum și-au ascuns grecii tezaurul de naziști
Curatorii muzeului pregătesc o statuie pentru îngropare. Foto: Muzeul Național de Arheologie din Grecia

În urma declarației de război emise de Grecia în octombrie 1940, departamentul de arheologie al ministerului grec al Culturii a reacționat instantaneu și a trimis o scrisoare tuturor muzeelor, cu instrucțiuni privind modul în care să protejeze tezaurele de raidurile aeriene și alte acte de război, potrivit Pappaspost.

Instrucțiunile includeau două modalități de protejare a artefactelor voluminoase: prima metodă consta în acoperirea statuii sau a obiectului cu saci de nisip, după protejarea cu schele de lemn, iar cea de-a doua metodă, considerată mai eficientă, consta în îngroparea statuilor în pământ.

După ce Muzeul Național de Arheologie și-a organizat comitetul, operațiunea monumentală de ascundere a mii de obiecte a fost demarată.

Cum și-au ascuns grecii tezaurul de naziști
Subsolul muzeului a devenit o adevărată mină de suprafață. Foto: Muzeul Național de Arheologie din Grecia

„Dimineața foarte devreme, chiar înainte ca luna să apună, oamenii care au întreprins această muncă se adunau la muzeu și plecau spre casă foarte târziu în noapte”, a consemnat în arhivele muzeului Semni Karouzou, un curator din acea vreme.

În subsolul muzeului au fost săpate tranșee uriașe, care se întindeau adesea pe sub străzile și bulevardele din vecinătatea clădirii, în centrul Atenei. Deasupra, între timp, forfota orașului continua nestingherită în capitala plină de viață.

„Depozitarea statuilor avea loc în funcție de mărimea și importanța fiecăreia. Cele mai voluminoase urmau să fie aliniate în picioare în șanțuri adânci, care fuseseră săpate sub podelele sălilor din aripa de nord a muzeului, ale căror fundații se întâmpla să fie turnate într-un sol mai moale”, a scris Karouzou.

Tehnicienii muzeului au folosit macarale din lemn improvizate pentru a coborî statuile în șanțuri „care aminteau de gropile comune”. Au umplut șanțurile subterane, unul câte unul, cu o grijă extremă.

Odată ce obiectele au fost plasate în șanțurile fortificate cu beton, au fost acoperite cu nisip și, în cele din urmă, și cu pământ, pentru o mai bună protecție. În timp ce avea loc operațiunea de ascundere, registratorii muzeului finalizau procesul meticulos de catalogare a fiecărui obiect în parte.

În cataloage consemnau locul în care erau amplasate obiectele în pământ și metoda de conservare folosită. Registratorii trebuiau să înregistreze cât mai multe detalii pentru cei care, într-o zi, aveau să descopere comorile.

Cum și-au ascuns grecii tezaurul de naziști
Angajații muzeului îngroapă o statuie. Foto: Muzeul Național de Arheologie din Grecia

Lăzile cu cataloagele antichităților au fost predate trezorierului general al Băncii Naționale a Greciei spre a fi păstrate în siguranță. Împreună cu registrele, la sediul central au fost transportate și lăzi de lemn pline cu obiecte de aur și comori celebre din Micene, deoarece erau considerate a fi cele mai neprețuite comori dintre toate.

A fost actul final al unei operațiuni de șase luni care a reușit să salveze comorile inestimabile ale celui mai mare muzeu din țară – cu zece zile înainte de sosirea primului soldat nazist.

Când ofițerii naziști au intrat în muzeu, în dimineața zilei de 28 aprilie, a avut parte de o priveliște suprarealistă. Muzeul fusese golit de tot conținutul să. Pereții erau goi, vitrinele erau goale și nu se vedea nicio urmă de tezaur.

Unul câte unul, angajații muzeului s-au prezentat la rând pentru a-i întâmpina pe cuceritori. Ofițerul german trimis să ocupe clădirea a întrebat insistent unde se aflau comorile, dar personalul a rămas amuțit, păstrând secretă operațiunea de ascundere a comorilor.

Cum și-au ascuns grecii tezaurul de naziști
Soldații germani au găsit muzeul gol. Foto: Muzeul Național de Arheologie din Grecia

Nicio colecție nu a fost scoasă vreodată din tezaurul masiv al Muzeului Arheologic Național din Atena, iar locația secretă a antichităților nu a fost dezvăluită niciodată.

Eforturile curatorilor și arheologilor muzeului au păstrat pentru generațiile viitoare statui importante, precum Kouros, și alte antichități grecești atemporale. Aceste antichități au fost în cele din urmă dezgropate și expuse din nou, la câțiva ani după eliberarea Atenei.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Un comentariu la „Cum și-au ascuns grecii tezaurul de naziști: L-au îngropat sub muzeu și au tăcut cu toții”

Lasă un comentariu