Enigma chipului lui Leonardo da Vinci. Cum arăta, de fapt, geniul renascentist?

La cinci secole de la moartea maestrului, aspectul exact al chipului său rămâne un mister, în pofida multiplelor portrete care s-au păstrat.

În ultimii ani, dorința de a cunoaște adevărata natură umană a lui Leonardo da Vinci, dincolo de creația sa, a stat baza unei serii de proiecte care au vizat nu numai recuperarea ADN-ului geniului florentin, ci și încercarea de a dezvălui aspectul său fizic. Cum arăta Leonardo da Vinci?

S-a dorit să-l vedem pe „acel Leonardo” dintre discipolii lui Isus din „Cina cea de Taină”, din însemnările din codicele sale, reprezentat în lucrările contemporanilor săi și, mai recent, ca protagonist al „Portretului unui bărbat cu un câine”, atribuit lui Cariani și păstrat la National Gallery din Washington, D.C.

Cu toate acestea, adevărata față a lui Leonardo rămâne un mister, încă unul dintre cele care îl înconjoară pe geniul etern al Renașterii.

1

Autoportret? (Biblioteca Regală din Torino)

Foto: Wikimedia

Imaginea lui Leonardo a fost întotdeauna asociată cu desenul păstrat în Biblioteca Regală din Torino. Realizată cu cretă roșie pe hârtie, imaginea arată un bărbat în vârstă, cu părul lung și barba deasă, asemănător cu cel din desenul lui Francesco Melzi, prezentat mai jos.

Din secolul al XIX-lea, aceasta este considerată adevărata imagine a lui Leonardo da Vinci. Dar se pare că opera – despre care se credea că este originalul maestrului și, prin urmare, un autoportret – naște îndoieli nu numai în privința autorului ei.

Dacă ar fi cu adevărat semnat de da Vinci, ar fi din anii 1490, când pictorul încă nu ajunsese la vârsta înaintată a modelului reprezentat (da Vinci a murit în 1519).

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Desenul de la Torino chiar a ajuns să fie suprapus cu portretul Giocondei, în încercarea de a se arăta că acesta din urmă este, de fapt, portretul unui Leonardo travestit.

Adevărul este că imaginea de la Torino pare apropiată și de portretul lui Melzi, și de reprezentarea lui Leonardo ca Platon în faimoasa frescă „Școala din Atena” a lui Rafael, prezentată și ea în acest articol.

2

Gravura din cartea lui Giorgio Vasari (1568)

Foto: Wikimedia

Vasari, care se poate să fi știut despre desenul lui Melzi, a inclus o stampă în care apare Leonardo cu trăsături similare, purtând o șapcă. Portretul lui Leonardo se găsește în cartea „Viețile celor mai eminenți pictori, sculptori și arhitecți”, considerată cea mai citită carte veche despre artă.

3

Portret anonim, pictură în ulei din secolul al XVII-lea, Uffizi, Florența

Foto: Wikimedia

Un alt portret, posibil din secolul al XVII-lea, este păstrat în Galeria Uffizi. Acesta derivă dintr-un fel de combinație a imaginilor menționate mai sus și care se reflectă și în așa-numita Tavola Lucana (o pictură foarte asemănătoare).

Acesta este ultimul dintre presupusele autoportretele maestrului și este înconjurat de controverse în ceea ce privește autorul și data realizării operei.

Există, de asemenea, o gravură din secolul al XIX-lea a pictorului de origine germană Raffaello Sanzio Morghen, care prezintă asemănări cu ultimele două lucrări.

4

„Școala din Atena”, Rafael (1510-1512), Vatican

Foto: Wikimedia

„Școala din Atena” iese în evidență prin modul în care este alcătuită perspectiva, o tehnică pe care Rafael a învățată de la Leonardo da Vinci.

Da Vinci are aici rolul central, fiind portretizat ca Platon (cu chipul lui Leonardo). Fresca se află într-o încăpere de la Vatican.

5

Portretul lui Leonardo realizat de Francesco Melzi (1510), Castelul Windsor

Foto: Wikimedia

Dintre toate imaginile legate de Leonardo da Vinci care s-au păstrat până azi, desenul atribuit discipolului său, Francesco Melzi, este cel care iese în evidență ca fiind cea mai fidelă reprezentare a feței maestrului.

Da Vinci este arătat în profil, cu părul lung și barba mare. Păstrat în colecția regală britanică, portretul pare să fi stat la baza altor lucrări care au căutat să-i dezvăluie aspectul.


Distribuie:

Citește în continuare

Lasă un comentariu