Dispariția culturii Cucuteni: Au fost acești oameni decimați de ciumă?

O descoperire arheologică recentă arată că ciuma a fost prezentă în Europa cu mult mai devreme decât se credea până acum. O nouă tulpină a bacteriei Yersinia pestis a fost identificată în niște oseminte vechi de 4.900 de ani dintr-un cimitir din neolitic situat în Suedia.

Este cea mai veche tulpină identificată până acum și cea mai apropiată de originea genetică a bacteriei. În lumina acestei descoperiri și corelând-o cu datele istorice pe care le dețin, cercetătorii au lansat teoria conform căreia ciuma ar fi putut cauza dispariția misterioasă a culturii Cucuteni-Tripolie.

Pandemiile de ciumă au făcut milioane de victime

Ciuma
Ciuma continuă să apară și în zilele noastre. La nivel mondial, în fiecare an sunt raportate aproximativ 600 de cazuri. Foto: medium.com

De-a lungul istoriei, Yersinia pestis a fost un adevărat blestem pentru omenire, ucigând în mod repetat mase mari de oameni. Bacteria este responsabilă de Ciuma lui Iustinian, care a izbucnit în 541 și a ucis 25-50 de milioane de oameni, de Moartea Neagră din secolul al XIV-lea, pandemie care a ucis între 75 și 200 de milioane de oameni în Europa și Asia.

Tot Yersinia pestis a cauzat și Marea ciumă din Londra din 1665-1666, care a făcut 100.000 de victime (aproape un sfert din populația orașului) în doar 18 luni. Cel mai recent dezastru provocat de temuta bacterie a fost A Treia Pandemie de Ciumă, care a izbucnit în 1855 și a ucis 12 milioane de oameni în India și China.

„Yersinia pestis este, probabil, una dintre cele mai mortale bacterii care au afectat vreodată omenirea. Analizele pe care le facem ne permit să călătorim în timp și să observăm modul în care a evoluat acest agent patogen care ne-a făcut atât de mult rău”, a afirmat geneticianul Simon Rasmussen, de la Universitatea Tehnică din Danemarca și Universitatea din Copenhaga.

Descoperirea bacteriei Yersinia pestis în oasele unei femei din neolitic, care a murit la vârsta de 20 de ani, sugerează faptul că bacteria s-a răspândit în Europa mult mai devreme decât se credea până acum.

Yersinia pestis
Rămășițele umane în care a fost descoperită bacteria Yersinia pestis. Foto: theatlantic.com

Abia la începutul anului 2019, o echipă de cercetători a anunțat că a descoperit cele mai vechi dovezi clare referitoare la prezența ciumei în osemintele oamenilor care au trăit în stepa eurasiatică acum 3.800 de ani.

Cultura Cucuteni-Tripolie și legătura cu ciuma

Alte cercetări din 2019 au scos la iveală, la rândul lor, o rută de migrație pentru Ciuma lui Iustinian, rută care sugerează că ciuma avea o origine mongolă.

Însă, dacă bacteria s-a răspândit în Europa și mai devreme, acest lucru ar putea explica un mister care îi intrigă de mult timp pe savanți: dispariția agricultorilor timpurii ai Europei. Este vorba de oameni care migraseră din Orientul Mijlociu începând cu aproximativ 9.000 de ani în urmă și care trăiau în așezări de până la 20.000 de locuitori.

Acești oameni – care au făcut parte din „cultura Cucuteni-Tripolie” – au dezvoltat tehnologii precum olăritul, roata și metalurgia și se ocupau și de creșterea animalelor. O parte a civilizației Cucuteni-Tripolie trăia pe teritoriul de astăzi al României.

Cultura Cucuteni
Aria de răspândire a culturii Cucuteni. Foto: Claudia Geția

Însă, cu aproximativ cinci milenii în urmă, acești oameni au dispărut pur și simplu. Așezările lor s-au oprit din dezvoltare, iar în genomul lor a survenit o schimbare drastică.

Deci, ce s-a întâmplat cu membrii acestei culturi? Este un mister cu multe posibile explicații, care a generat dezbateri aprinse. Poate că au fost asimilați de alte culturi. Poate că au fost cuceriți. Poate că au rămas fără resurse și au fost nevoiți să migreze.

Însă Rasmussen și echipa sa cred că alta ar putea fi cauza. Tulpina de Yersinia pestis descoperită în Suedia s-a desprins de celelalte tulpini cu aproximativ 5.700 de ani în urmă – înainte de sosirea populațiilor migratoare din stepă.

Așezările de mari dimensiuni ale culturii Cucuteni-Tripolie, lipsite de sisteme de canalizare și salubrizare, în care oamenii trăiau în proximitatea animalelor, ar fi putut oferi condiții excepționale pentru dezvoltarea agenților patogeni. Este posibil ca ciuma să fi evoluat chiar acolo, în acele așezări europene.

Este nevoie de investigații suplimentare

Ciuma bubonica 01
În anumite condiții, bacteria Yersinia pestis se poate răspândi cu repeziciune, distrugând complet civilizații întregi. Foto: theconversation.com

Rasmussen crede că datele se potrivesc. Dacă ciuma a evoluat în aceste mega-așezări, ele au fost abandonate și distruse atunci când oamenii au început să moară.

„Exact asta am observat în aceste așezări, începând cu 5.500 de ani în urmă. De asemenea, ciuma ar fi putut migra de-a lungul rutelor comerciale făcute posibile de transportul cu vehicule pe roți, care se răspândise foarte mult în Europa în acea perioadă”, a afirmat Rasmussen.

Și, prin mijlocirea acestor rute comerciale, cred cercetătorii, ciuma ar fi putut ajunge în Suedia cu 4.900 de ani în urmă. Însă, în acest moment, aceste ipoteze nu sunt dovedite, mai ales din cauza faptului că Yersinia pestis nu a fost identificată în rămășițele membrilor culturii Cucuteni-Tripolie ori în așezările lor.

Acesta ar fi pasul următor al cercetărilor.

„Încă nu am găsit dovezi clare, însă asta din cauza faptului că încă nu am căutat cu atenție. Am vrea să cercetăm ipoteza mai în amănunt, fiindcă, dacă vom găsi ciumă în aceste așezări, vom avea dovezi relevante în sprijinul teoriei noastre”, a conchis cercetătorul.


Ți-a plăcut acest articol? Află mai multe despre istoria sinistră a doctorilor care luptau cu ciuma bubonică. Apoi, descoperă 40 de curiozități despre ciuma bubonică.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.

Lasă un comentariu