Ziua în care Cristofor Columb a făcut Luna să dispară

Cristofor Columb și echipajul lui au făcut ultima călătorie în Americi în 1502, când au eșuat pe coasta insulei numite astăzi Jamaica. Numărul total al vaselor lui Cristofor Columb fusese înjumătățit (au rămas două din patru) din cauza călătoriei turbulente pe care o înduraseră.

Cele două vase rămase nu erau, nici ele, într-o stare prea bună. Nu numai că vasele suferiseră stricăciuni, dar și membrii echipajului fuseseră infestați cu paraziți intestinali. Astfel, Columb și oamenii săi au rămas la mila indigenilor din Jamaica și a generozității lor.

Inițial, indigenii jamaicani au fost foarte binevoitori cu acești oameni ciudați, coborâți din nave cu „pântecele” uriașe. Le-au oferit mâncare și alte lucruri esențiale, în schimbul unor bunuri primite de la echipaj.

Norocul lui Cristofor Columb se schimbă

cristofor columb
„Prima debarcare a lui Cristofor Columb”, de Dioscoro Puebla (1831-1901). Pictura este expusă la Muzeul Prado, în Madrid. Foto: Wikimedia

La început, toate păreau să meargă bine bine pentru Cristofor Columb și echipajul său. Însă, lucrurile au luat destul de repede o turnură nefastă.

Timp de câteva luni după ce vasele au ajuns la țărm, în ciuda generozității indigenilor, membrii echipajului lui Cristofor Columb păreau să profite de gazdele lor ospitaliere. Marinarii s-au dedat la jafuri și furturi din satele de pe țărm.

Pe lângă aceasta, păreau să aibă o foame de nepotolit. Indigenii și-au dat seama că străinii profitau cu nesimțire de ospitalitatea lor. În curând, au început să nu mai asculte cererile echipajului. Au încetat să le aducă cele necesare și i-au lăsat să se descurce singuri.

Fără mijloace de subzistență, Columb s-a retras pe navă. Și-a petrecut timpul încercând să găsească un plan de salvare a vaselor de la distrugere și a echipajului de la înfometare.

Lui Cristofor Columb îi vine o idee

cristofor columb
Ilustrație ce înfățișează băștinașii din Americi venerând eclipsele lunare. Foto: Corbis

Columb și-a adus deodată aminte de o carte de astronomie pe care o avea cu el, numită „Efemeride”. În această carte, a găsit și a luat aminte la data de 29 februarie 1504, care ar fi trebuit să fie data eclipsei totale de Lună.

O eclipsă de Lună apare atunci când Luna trece în umbra Pământului, și astfel este ascunsă vederii pentru o scurtă perioadă de timp. Totuși, problema cu predicția din carte era că ora la care eclipsa de Lună apărea în diferite părți ale lumii nu era aceeași, ci diferea în funcție de zonă și de unghiul din care era văzută Luna,

Așadar, Columb era nesigur de perioada la care eclipsa urma să aibă loc în Jamaica.

O treabă cam riscantă

Totuși, aceasta era o idee pe care să o folosească în avantajul său. Așa că și-a luat tălmaciul, și-a adunat puterile, și s-a decis să-i avertizeze pe conducătorii triburilor indigene că, „dacă nu începeau să coopereze cât mai curând, Luna va dispărea de pe cer”.

Cristofor Columb era, fără îndoială, neliniștit. Susținuse un lucru enorm și făcuse o avertizare feroce, care îi lăsase reci pe șefii triburilor.

Unii au râs, în timp ce alții au considerat vorbele lui Columb drept scornelile unui nebun. Astfel, marele explorator se întreba dacă riscul merita și dacă Efemeridele preziseseră eclipsa corect sau nu.

Cu toate acestea, în noaptea următoare, care era data menționată în carte, Luna chiar a dispărut de pe cer. Umbra Pământului a început să ascundă fața Lunii.

Apoi, astrul a devenit nimic mai mult decât un cerc roșu, care nu mai semăna deloc cu Luna. Arăta mai degrabă ca un cerc de foc, semn că zeii erau furioși din cauza purtării indigenilor și că urmau să dezlănțuie împotriva lor pedepse și nenorociri.

Urmează panica

cristofor columb
În cărțile care circulau în Europa, oamenii din Lumea Nouă erau deseori înfățișați ca niște monștri. Foto: Medieval Monsters

Columb și echipajul său nu au fost singurii care au observat acest fenomen. Indigenii l-au văzut, la rândul lor. Înspăimântați, l-au căutat pe Columb și i-au cerut iertare. 

Își voiau Luna iubită înapoi pe cer și erau înfricoșați de alte trucuri pe care Columb le-ar putea avea la dispoziție dacă nu îi făceau pe plac. Totuși, Columb nu avea de gând să cedeze ușor, mai ales fiindcă eclipsa mai avea să dureze un timp.

Susținând că trebuie să-și consulte Dumnezeul, s-a retras din nou în cabina sa. În timp ce indigenii așteptau cu neliniște să li se decidă soarta, Columb s-a relaxat și a urmărit o clepsidră.

După ce nisipul din clepsidră s-a scurs, a ieșit din cabină ca să le vorbească băștinașilor și să-i informeze că Luna „fusese de acord” să se întoarcă pe cer, dar că revenirea va avea loc treptat.

Desigur, Columb s-a asigurat că localnicii înțeleg că Luna a fost de acord să se întoarcă doar dacă ei vor avea din nou grijă de bunăstarea echipajului.

Problemă rezolvată

cristofor columb
Foto: Wikimedia

Astfel, printr-un vicleșug, Cristofor Columb a obținut ce a vrut. Din ziua următoare, indigenii au devenit din nou prietenoși și le-au adus mâncare. Îi erau recunoscători, fiindcă reușise să convingă Luna să se întoarcă pe cer.

De fapt, ei au hrănit echipajul și l-au îngrijit vreme de alte câteva luni, până când un vas din Spania a sosit pe coastă. Acesta l-a ajutat pe Columb să ridice ancora din nou.

Cu siguranță că, în timp ce indigenii stăteau pe țărm, fluturând nebunește brațele către vasul care pleca, se întrebau ce mari oameni și prieteni ai zeilor plecau de pe pământurile lor.

În scurt timp, aveau să descopere iadul pe care europenii îl vor aduce în Lumea Nouă…


În continuare, decoperă câteva coincidențe cosmice stranii depre Lună, pe care știința nu le poate explica, apoi află mai multe despre latura întunecată a lui Cristofor Columb.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Un comentariu la „Ziua în care Cristofor Columb a făcut Luna să dispară”

Lasă un comentariu