Cu aproape 60 de ani în urmă, guvernul SUA a desfășurat un test nuclear de mari proporții în statul Nevada, lăsând în urmă cel mai mare crater făcut de om de pe Pământ: craterul Sedan.
Explozia nucleară a fost controlată și a avut un scop pacifist, însă milioane de oameni au foști expuși la reziduuri atomice dăunătoare.
Craterul Sedan se află acum pe lista oficială a locurilor istorice din SUA și mii de turiști îl vizitează în fiecare an. Citește în continuare ca să afli mai multe despre craterul Sedan, cel mai mare crater artificial din lume.
După Al Doilea Război Mondial, lumea s-a decis să folosească energia nucleară (și) în scopuri pacifiste, ceea ce a avut drept rezultat desfășurarea unor așa-numite Explozii Nucleare Pașnice (ENP). În cadrul acestor proiecte, SUA și Rusia au detonat cele mai multe focoase nucleare.
Potrivit Atlas Obscura, unul dintre focoase, numit „Sedan”, a fost detonat în Nevada pentru a calcula fezabilitatea folosirii bombelor nucleare pentru proiecte de minerit. În SUA, 27 de teste ENP au avut loc ca parte a proiectului Plowshare, în cadrul căruia au avut loc 31 de explozii atomice.
Craterul Sedan, cel mai mare proiect de excavare nucleară
Un astfel de test a avut loc în sudul Nevadei și a dus la formarea craterului Sedan. Proiectul Sedan a fost al doilea și cel mai mare experiment de excavare nucleară din cadrul programului Plowshare.
Testul nuclear Sedan a fost un experiment de excavare in alluvium. Obiectivul testului era să evalueze fezabilitatea folosirii de explozii nucleare pentru proiecte mari de excavare.
În urma acestui test, s-au adunat multe date importante. Acestea au ajutat le determinarea siguranței radiologice, a forței exploziei și a efectelor seismice.
Pe 6 iulie 1962, un focos nuclear de 104 kilotone a fost detonat în zona Yucca Flats din sudul Nevadei. Explozia a dislocat 12 milioane de tone de pământ și a creat cel mai mare crater făcut de om, cu diametrul de 390 de metri și adâncimea de aproape 100 de metri.
Bomba, denumită „Sedan”, era o armă pe bază de fisiune nucleară, cu o forță explozivă de 104 kilotone, echivalentul a aproximativ opt bombe de puterea bombei de la Hiroshima. Dispozitivul avea lungimea de 96.5 centimetri și diametrul de 43 de centimetri.
Cântărea 212.2 kilograme. Înainte de explozie, bomba Sedan a fost coborâtă într-un puț adânc de 194 de metri. Când a fost detonată, Sedan a dislocat peste 12 milioane de tone de pământ.
Ca rezultat, s-a format un crater de aproximativ 100 de metri adâncime și 390 de metri diametru. Craterul Sedan este în prezent cel mai mare crater din lume făcut de mâna omului.
Conform Online Nevada, explozia nucleară a creat un nor radioactiv care s-a ridicat la 3.650 de metri altitudine, expunând la radiații peste 13 milioane de oameni. Apoi, norul s-a împărțit în două dâre de praf radioactiv și s-a îndreptat spre Oceanul Atlantic.
Cel mai mare crater făcut de om, un hău de 100 de metri
Explozia a produs unde seismice echivalente cu cele produse de un cutremur de magnitudinea de 4.75 pe scara Richter. La o oră după explozie, nivelul radiațiilor de la buza craterului a fost măsurat la 500 de roentgeni (R) pe oră.
A scăzut la 500 de miliroentgeni (mR) pe oră după 27 de zile. După șapte luni, nivelul radiațiilor era de 35 mR pe oră, și te-ai fi putut plimba în siguranță pe fundul craterului fără să porți costum de protecție.
Cel mai grav efect secundar al exploziei a fost formarea norului radioactiv. Norul s-a despărțit în două dâre care, pe măsură ce s-au îndreptat spre Oceanul Atlantic, au lăsat în urmă reziduuri nucleare.
Reziduurile erau compuse din praful și cenușa radioactivă care fuseseră propulsate în atmosferă după explozie. După deflagrație, aceste materiale radioactive au căzut din cer și s-au depus pe tot ce au întâlnit în cale.
Testul Sedan a eliberat 880.000 de curie (unități de măsură) iod-131 radioactiv în atmosferă. Iodul-131 este un agent care cauzează boli ale glandei tiroide, mai ales.
Zonele cele mai greu afectate de reziduuri au fost statele Iowa și Dakota de Sud. În urma exploziei nucleare, tufișurile care obișnuiau să crească în zonă au încetat să mai răsară.
Detonarea a afectat masiv vegetația pe o rază de 600 de metri de la locul exploziei. Vegetația a fost complet distrusă în urma exploziei și aproximativ 50% dintre tufișuri au fost spulberate.
Vegetația și solul pe o rază cuprinsă între 1.500 și 3.000 de metri au fost acoperite din greu cu praf radioactiv. Interiorul craterului este acum dominat de ciulinul rusesc (știr sălbatic).
Totul a fost acoperit cu praf radioactiv
Totuși, în crater și în zona înconjurătoare, până la o distanță de aproximativ 450 de metri, cresc mai multe specii de iarbă. După testul Sedan, s-a tras concluzia că detonarea nucleară, dacă este folosită pentru excavare, ar putea cauza căderi masive de reziduuri radioactive.
Acest lucru poate avea un impact negativ extrem asupra sănătății publice și asupra mediului. De aceea, în cele din urmă, ideea a fost abandonată.
Potrivit unui raport din 1999 al Institutului Național pentru Cancer (organizație americană), testul Sedan a fost al doilea test nuclear din punctul de vedere al cantității de reziduuri radioactive dintre toate testele desfășurate în SUA.
De asemenea, se presupune că a iradiat mai mulți oameni decât orice alt test nuclear al SUA. După test, radiologul Robert Pendleton a alertat lumea că iodul radioactiv putea fi găsit în laptele și în vegetația din mai multe regiuni din SUA.
Această radioactivitate a dat naștere unor îngrijorări legate de posibilele efecte asupra sănătății. Datorită acestor îngrijorări și din cauza lipsei de sprijin politic, SUA nu au mai desfășurat de atunci nicio astfel de „excavare nucleară”.
Crearea acestui carter a servit în mod neașteptat unui anume scop. Când au inspectat cel mai mare crater făcut de om, geologii au descoperit că topografia craterului Sedan este întrucâtva similară cu cea a craterelor de pe Lună.
Mai apoi, astronauții americani s-au antrenat în crater ca să-și facă o idee legată de condițiile de pe Lună. În februarie 1965, astronautul Neil Armstrong a sosit la situl craterului.
Era însoțit de colegii săi astronauți Buzz Aldrin, Dick Gordon, Rusty Schweickart și Dave Scott. Ca parte a antrenamentului lor, au examinat craterul Sedan. Patru ani mai târziu, Neil Armstrong a devenit primul om care a pășit pe Lună.
De atunci, mulți alți astronauți s-au antrenat în craterul Sedan. 11 astronauți care au ajuns pe Lună s-au antrenat în cel mai mare crater făcut de mâna omului.
De la formarea sa, înfățișarea fizică a craterului Sedan s-a schimbat foarte puțin. În 1994, guvernul SUA a inclus craterul Sedan pe lista oficială de locuri istorice. În prezent, este un sit popular printre turiști, dar accesul public în epicentru este restricționat.
