Cum se făcea dreptate în Babilonia: Codul lui Hammurabi, sursa legii „ochi pentru ochi”

Descoperit în 1901 aproape de inima vechiului Imperiu Babilonian, Codul lui Hammurabi este unul dintre cele mai vechi pachete de legi consemnate în scris. Opera unui conducător vizionar, care voia să instaureze ordinea în teritoriile pe care le conducea, Codul lui Hammurabi a introdus principiul „ochi pentru ochi”, preluat mai târziu în Biblie.

Codul lui Hammurabi este un compendiu de legi care ne arată cum trăiau babilonienii și cum se raportau ei la ideea de dreptate. Legile tratează chestiuni de actualitate și astăzi, precum crima, furtul, divorțul, comerțul, înșelăciunea și chiar și calomnia.

Hammurabi face ordine în imperiu

Codul lui Hammurabi
Hammurabi, primind însemnele regale de la zeul Shamash. Foto:

Hammurabi a condus Imperiul Babilonian între 1782 și 1750 î.e.n. Când a acces la putere, Hammurabi conducea doar orașul-stat Babilon, care avea aproximativ 80 de kilometri pătrați.

De-a lungul domniei sale, el a cucerit alte orașe-stat. Așa a luat naștere un imperiu vast, cu o populație mult mai mare. Dorind să fie un conducător drept, Hammurabi avea nevoie de o modalitate de a păstra ordinea și de un cod de legi aplicabile în întregul imperiu.

A început prin a alcătui o echipă de experți, care au consemnat toate legile în vigoare deja în teritoriile cucerite. Aceste legi au fost analizate, modificate și, uneori, anulate. Rezultatul a fost ceea ce cunoaștem astăzi drept Codul lui Hammurabi.

Acest cod nu este, totuși, cel mai vechi pachet de legi cunoscut. Cel mai vechi set de legi a fost conceput cu aproximativ 600 de ani înaintea Codului lui Hammurabi. Este vorba de mai multe tăblițe descoperite în Siria pe locul fostului oraș Ebla, numit astăzi Tell-Mardikh.

Codul lui Hammurabi la muzeu
Codul lui Hammurabi este expus la Muzeul Luvru, din Paris. Foto: Chris Waits via Flickr.com

Dar, chiar și așa, Codul lui Hammurabi este remarcabil din mai multe motive. Unul dintre ele este faptul că are un prolog. În el este expusă dorința regelui de a „face dreptate, de a-i distruge pe cei netrebnici și pe făcătorii de rele și de a se asigura că cei puternici nu îi lovesc pe cei slabi”.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Pedepse în funcție de statutul social

Și acestea nu erau vorbe goale. Codul lui Hammurabi conține legi al căror scop este protejarea orfanilor, a văduvelor și a altor persoane vulnerabile de vătămări și de exploatare.

Codul lui Hammurabi este faimos și deoarece consemnează pentru prima oară principiul „ochi pentru ochi”, reluat ulterior în Biblie. Totuși, acest set de legi dă dovadă de complexitate și sofisticare.

Pedepsele pentru diversele infracțiuni sunt ușor diferite între ele, în funcție de statutul social al infractorului. Nobilul și bogatul primește un anumit set de pedepse, clasele de jos și oamenii liberi – alt set, iar sclavii – altul.

Codul - detaliu
Pe blocul de diorit sunt inscripționate 282 de legi. Foto: Wikimedia Commons

Toate cele 282 de edicte sunt structurate după logica „dacă – atunci”. Iată un exemplu: „Dacă un fiu își lovește tatăl, i se vor tăia mâinile”. Sau: „Dacă un bărbat lovește o femeie născută liberă și aceasta își pierde copilul nenăscut, bărbatul îi va plăti 10 șecheli pentru pierderea ei”.

Legile acoperă o varietate destul de mare de infracțiuni, stabilind pedepse precise pentru fiecare dintre ele. Desigur, unele dintre ele pot părea crude în ziua de astăzi, însă ele reflectă cum priveau babilonienii ideea de dreptate.

Despre adulter: „Dacă soția unui bărbat este prinsă culcându-se cu un alt bărbat, cei doi adulteri vor fi legați și aruncați în apă.”

Despre furt: „Cel care comite un furt și este prins va fi executat.”

Despre statutul sclavilor: „Cel care scoate în afara porților orașului un sclav sau o sclavă aparținând curții sau unui om care și-a câștigat libertatea va fi executat.”

Codul lui Hammurabi, inscripționat pe un bloc de diorit

Jacques de Morgan
Jacques de Morgan, cel care a condus expediția care a descoperit Codul lui Hammurabi. Foto: Wikimedia Commons

Codul lui Hammurabi a fost cioplit într-o piatră de trei metri înălțime, în formă de obelisc, numită „stelă”. Este vorba despre un bloc de diorit, cu greutatea de patru tone.

În vârful stelei se află un basorelief care îl înfățișează pe Hammurabi primind însemnele regale de la Shamash, zeul babilonian al justiției. Partea de jos a stelei, până la înălțimea de 2,3 metri, este acoperită de mai multe șiruri de scris cuneiform, conținând legile în sine.

Stela a fost descoperită în 1901 de un arheolog francez, pe nume Jacques de Morgan. Morgan conducea o expediție al cărei scop era efectuarea de săpături în capitala elamită Susa, aflată la aproximativ 400 de kilometri de centrul imperiului lui Hammurabi.

Acolo, arheologii au descoperit stela, ruptă în trei bucăți. Fusese adusă în acel loc ca pradă de război, probabil de către regele Shutruk-Nahhunte, la mijlocul secolului al XII-lea î.e.n.

Detaliu
Codul lui Hammurabi – detaliu. Foto: Gabriele Barni via Flickr.com

După descoperire, stela a fost trimisă la Muzeul Luvru din Paris, unde a fost tradusă și prezentată drept cel mai timpuriu exemplu de cod de legi.

În zonă au fost descoperite și alte coduri de legi, cu sute de ani mai vechi, însă Codul lui Hammurabi rămâne o operă influentă în domeniul dreptului și al justiției sociale.


Oricât am încerca să le îmbunătățim, legile nu vor fi niciodată perfecte. Iată, de exemplu, 13 legi ciudate din întreaga lume, care-ți vor stârni râsul.


Distribuie articolul:

Citește în continuare

Lasă un comentariu

>