Când, la 12 august 30 î.e.n., soldații lui Octavian au dat buzna peste ultima regină a Egiptului, Cleopatra a VII-a, au avut parte de o priveliște șocantă: suverana zăcea fără viață pe patul regal, cu una dintre servitoarele ei, muribundă, la picioare, iar cealaltă, pe punctul de a se prăbuși, aranjându-i pe cap diadema.
Încercările soldaților de a o resuscita pe suverană au fost în zadar: cele trei femei tocmai se sinuciseseră. Soldații au văzut două înțepături ușoare pe brațul Cleopatrei, ceea ce i-a făcut să creadă că aceasta murise în urma mușcăturii unei vipere.
Alții cred că ar fi ingerat o otravă. În orice caz, sinuciderea a fost o victorie postumă pentru Cleopatra: Octavian nu a putut să o ducă vie la Roma și să o expună într-un mod umilitor în procesiunea triumfală cu care intenționa să sărbătorească cucerirea Egiptului.
Marc Antoniu, amantul reginei, scăpase de aceeași soartă sinucigându-se cu câteva zile mai devreme.
Soarta Cleopatrei și a lui Marc Antoniu fusese pecetluită cu un an mai devreme, în septembrie 31 î.e.n., când flota lor a fost înfrântă în Bătălia de la Actium grație iscusinței generalului Marcus Agrippa, mâna dreaptă a lui Octavian.
Cleopatra s-a întors la Alexandria, capitala Egiptului, iar în scurt timp Marc Antoniu i s-a alăturat. Atmosfera curtenitoare care se crease în jurul cuplului ostentativ a dispărut rapid de teama iminentei lor căderi în dizgrație.
Zilele bârfelor și ale petrecerilor, în compania veselă a băutorilor și lingușitorilor din sufocanta Alexandrie, când se numeau pe ei înșiși „inimitabili” („amimetobioi”), apuseseră de mult.
Soldații și susținătorii lor au dezertat în masă, iar alături de Antoniu a rămas doar un cerc de prieteni fideli, dispuși să-i împărtășească soarta și care și-au schimbat numele într-unul mai potrivit, „tovarăși în moarte” („synapothanoumenoi”).
Într-adevăr, pe măsură ce Octavian se apropia de Alexandria, Marc Antoniu și Cleopatra au început să se gândească serios să se sinucidă înainte de a fi capturați.
Căderea Alexandriei
În ciuda acestei atmosfere descurajatoare, pentru un moment, Cleopatra a crezut că va putea ajunge la un fel de înțelegere cu Octavian. Fără îndoială că Octavian urma să ceară moartea lui Antoniu, singurul rival care îi amenința supremația la Roma, dar poate că avea să dea dovadă de mărinimie și să-i cruțe pe regina Cleopatra și pe copiii ei.
Cu toate acestea, exista însă obstacolul insurmontabil al lui Cezarion, fiul reginei cu Iulius Cezar, un rival prea periculos pentru Octavian în viitor. Așa că noul om puternic al Romei s-a limitat să răspundă ambiguu emisarilor trimiși de regina egipteană, în timp ce armata lui înainta spre Alexandria.
În vara anului 30 î.e.n., capitala egipteană a fost complet încercuită de trupele romane. Cleopatra, înconjurată de cei mai apropiați și mai credincioși servitori ai săi, s-a baricadat în impenetrabila clădire a complexului său de la palat, probabil mausoleul regilor Lagarid.
Tot acolo își păstra toate comorile: pietre prețioase, bijuterii, opere de artă, cufere cu aur, haine regale, mirodenii… Între timp, Antoniu a decis să lupte.
Împreună cu credincioșii săi, a luptat curajos la porțile orașului pentru a respinge incursiunea cavaleriei lui Octavian și pentru a menține asediul și iluzia rezistenței încă puțin timp.
Dar Antoniu a trebuit să privească cum flota lui se preda, sau mai degrabă trecea de partea lui Octavian, făcând ca și cavaleria să dezerteze imediat. Copleșit de situație și șocat de un zvon neașteptat despre sinuciderea iubitei sale regine, Antoniu a hotărât să își ia viața cu sabia, însoțit de un sclav de încredere.
Când Octavian a intrat în cele din urmă într-o Alexandrie predată și tăcută, principala lui preocupare a fost pentru Cleopatra, care se baricadase în mausoleu, cu ușile masive închise ermetic și cu o rezervă de lemne pentru a da foc clădirii și comorilor sale după ce se va fi sinucis.
Tocmai de acest lucru se temea cel mai mult noul stăpân al Alexandriei. Octavian a trimis un om de încredere, Gaius Proculeius, pentru a încerca să o convingă pe regină să renunțe la recluziune, dar în zadar; legatul nu a putut să-i acorde singurul lucru pe care Cleopatra îl dorea: să-și salveze copiii și mai ales pe Cezarion.
În mâinile lui Octavian
O zi mai târziu, a avut loc o nouă întrevedere. În timp ce unul dintre trimiși vorbea cu Cleopatra printr-un grilaj, Proculeius a escaladat clădirea împreună cu doi servitori și a avut acces în camera în care se afla regina.
Când cineva a avertizat-o – „Cleopatra, vei fi prinsă de vie!” -, regina și-a înfipt un pumnal în piept, dar rana nu a fost fatală, iar Proculeius a dezarmat-o rapid.
Cleopatra a fost apoi dusă la palatul din Alexandria, unde a fost plasată în custodia unui eunuc de încredere al lui Octavian și ținută sub supraveghere atentă. Se pare că regina s-a îmbolnăvit de durere și a încetat să mai mănânce, în încercarea de a-și grăbi moartea.
Octavian nu a putut să o convingă să se hrănească decât amenințând-o că îi va omorî copiii.
Câteva zile mai târziu, Cleopatra a cerut o întrevedere cu Octavian. Sursele diferă foarte mult cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu acea ocazie.
Potrivit lui Plutarh, Octavian a văzut o Cleopatra emaciată care l-a implorat pentru viața ei și a copiilor ei, încercând în același timp să se elibereze de orice vinovăție. Dio Cassius, pe de altă parte, înfățișează o regină demnă și în doliu, încă irezistibil de frumoasă, care a încercat să-l seducă pe Octavian, așa cum a mai făcut-o cu Iulius Cezar și Marc Antoniu.
În orice caz, rezultatul va fi același. Cleopatra știa că planul lui Octavian era să o ducă pe ea, alături de copiii ei, la Roma, pentru gloria și triumful viitorului Augustus; apoi, va fi pusă într-o temniță, unde va înnebuni sau se va sinucide, așa cum li se întâmplase și altor monarhi eleniști.
Era o perspectivă insuportabilă pentru mândra suverană, care a preferat să moară de propria ei mână. Două zile mai târziu, după ce a făcut o ultimă vizită la rămășițele iubitului ei Marc Antoniu, ultima regină greacă a Egiptului s-a întors în camerele sale, s-a îmbăiat și a luat masa.
- Citește Unde este mormântul Cleopatrei și al lui Marc Antoniu, cei mai faimoși iubiți ai Antichității?
În același timp, i-a transmis un mesaj sigilat lui Octavian – poate că și-a consemnat ultima dorință de a fi înmormântată alături de Antoniu – și a rămas cu cele două servitoare de încredere.
Există autori care consemnează ultimele cuvinte ale Cleopatrei către iubitul ei Antoniu și scena misterioasă a sinuciderii ei. Dar ceea ce s-a întâmplat în camera privată a reginei este mai mult decât istorie și face parte din mitul Cleopatrei.
În ceea ce-l privește pe Octavian, moartea reginei l-a privat de un triumf mai răsunător (a putut doar să defileze cu efigia ei la Roma), dar i-a oferit nu doar dominația totală asupra Egiptului elenistic, devenit provincie romană, ci și ocazia de a deveni Augustus, adică primul împărat al Romei.
Citește în continuare