Cercetând telepatia, Hans Berger a inventat electroencefalograma

Nu este ieșit din comun ca o invenție să se nască atunci când autorul caută, de fapt, altceva. Este ca și cum ai descoperi o comoară în timp ce mergi pe câmp să scoți cartofi.

La fel s-a petrecut și cu William Perkin, chimistul care a inventat coloranții sintetici și a devenit milionar, sau cu istoria scaiului vestimentar.

Hans Berger. Foto: Wikimedia

Dintre miile de cazuri de invenții întâmplătoare, unul care iese cu adevărat în evidență este cel al lui Hans Berger, omul care a inventat electroencefalograma (EEG) în timp ce studia un domeniu situat la limita înțelegerii: telepatia.

Acest german născut în 1873 este considerat inventatorul EEG, adică al instrumentului de măsurare a activității electrice din creier.

Adevărul este că, la momentul marii sale descoperiri, Berger investiga deja de o bună bucată de timp reacțiile creierului la anumite modificări petrecute în corpul uman.

Berger a investigat aceste probleme vreme de mai mulți ani, deși fără prea mult succes.

La începutul secolului al XX-lea era deja implicat în aceste studii, dar abia după Primul Război Mondial, 1918, lucrurile au luat o turnură favorabilă lui. În cele din urmă, în 1924, Berger a terminat munca la proiectul EEG.

Pe scurt, această tehnică medicală presupune captarea și măsurarea impulsurilor electrice din creier. Dacă nu există activitate în creier, se constată moartea cerebrală.

Însă Berger căuta altceva: încerca să înțeleagă telepatia. Cercetătorul era fascinat de ideea că două persoane ar putea comunica la distanță fără să vorbească, transmițându-și – cumva – gândurile de la creier la creier, printr-un fel de undă sau energie.

Berger era convins că telepatia este posibilă. Foto: Wikimedia

Berger a ajuns interesat de acest domeniu după ce a trecut printr-o experiență traumatică. În 1892, după doar un semestru petrecut la Universitatea Friedrich Schiller din Jena, Germania, a abandonat studiile și s-a înrolat în armată, la cavalerie.

În timpul unui antrenament, calul său s-a speriat și l-a aruncat din șa în fața unui tun tras de cai. Din fericire, însă, Berger a fost ferit de copitele animalelor.

Aflată acasă, în altă localitate, sora lui a avut în aceeași zi un sentiment de neliniște atât de puternic, încât i-a cerut tatălui să-i telegrafieze lui Berger, să îl întrebe dacă totul este în ordine.

Acest lucru l-a convins pe viitorul neurolog german că telepatia este cu adevărat posibilă. După un an de serviciu militar, obsedat să afle de unde a știut sora lui de accident, Berger s-a întors la Jena să studieze medicina, mai precis „energia psihică”.

Cu această convingere, Berger a studiat asiduu creierul uman și funcțiile sale. Astfel a devenit primul om care a măsurat vreodată semnalele electrice emise de creier.

Totul s-a conturat pe 6 iulie 1924, când a înregistrat oscilațiile din creierul unui băiat de 17 ani. Pentru realizarea acestei EEG, Berger a folosit inițial fire de argint introduse sub scalp, prin incizii efectuate pe frunte și la ceafă.

Ulterior, a renunțat la incizii, folosind electrozi de argint atașați de cap cu ajutorul unei benzi de cauciuc.

Foto: Wikimedia

În notițele sale, Berger însuși a folosit cuvântul „encefalogramă” pentru a se referi la creația sa. În ciuda importanței descoperirii, germanul a așteptat cinci ani până când a prezentat-o marelui public printr-o lucrare de specialitate.

Este probabil să fi avut îndoieli cu privire la modul în care colegii săi aveau să privească utilitatea acestui demers. Dacă a fost așa, a avut dreptate să își facă griji cu privire opinia celorlalți.

În anii care au urmat, EEG a fost privită cu suspiciune și chiar cu batjocură de colegii săi din lumea medicală.

Abia după ce, în 1934, fiziologii britanici Edgar Douglas Adrian și B. H. C. Matthews au confirmat descoperirea lui Berger, importanța muncii sale a fost recunoscută pe plan mondial, la o conferință internațională organizată în 1937.

În 1938, EEG era deja folosită în spitale din Franța, Anglia și Statele Unite ale Americii.

Hans Berger a colaborat cu naziștii

La 1 iunie 1941, după o lungă depresie, Berger s-a sinucis. S-a spânzurat într-un cabinet al clinicii în care lucra.

Chiar dacă vreme de șase decenii s-a crezut că naziștii l-au marginalizat pe Berger, împingându-l spre acest gest, o serie de documente descoperite recent arată o realitate complet diferită.

EEG înregistrată de Hans Berger. Foto: Wikimedia

În 2005, Susanne Zimmermann, istoric al medicinei, cercetătoare la Universitatea din Jena, a descoperit dovezi că Berger nu numai că nu a fost mazilit de naziști, ci chiar a colaborat cu ei.

Hans Berger a făcut parte din așa-numitul „Tribunal pentru Sănătate Genetică”, o instituție care hotăra cine urma să fie sterilizat cu forța.

Ca să știi mai mult, citește „Cum ne schimbă Dumnezeu creierul”

Pornind de la analiza scanărilor RMN asupra creierelor unor pacienți cu probleme de memorie și ale unor persoane care practică meditația, neurologul Andrew Newberg și terapeutul Mark Robert Waldman au ajuns la concluzia că credința spirituală activă și pozitivă schimbă creierul în bine. Mai mult, credința nu este întotdeauna necesară: ateii care meditează la imagini pozitive pot obține beneficii neurologice similare. Scrisă într-un stil accesibil – cu ilustrații care subliniază modul în care experiențele spirituale afectează mintea – cartea prezintă pe larg următoarele descoperiri:

  • Rugăciunea și practica spirituală nu numai că reduc stresul și anxietatea, ci chiar încetinesc procesul de îmbătrânire prin practicarea a 12 minute de meditație în fiecare zi;
  • Contemplarea unui Dumnezeu iubitor mai degrabă decât a unui Dumnezeu răzbunător reduce anxietatea, depresia și stresul și crește sentimentele de siguranță, compasiune și dragoste;
  • În sine, fundamentalismul este benign și poate fi benefic personal, dar furia și prejudecățile generate de credințe extreme ne pot afecta permanent creierul;
  • Rugăciunea intensă și meditația schimbă permanent numeroase structuri și funcții în creier, modificând modul în care percepem realitatea.

„Cum ne schimbă Dumnezeu creierul” este atât o revelație a științei moderne, cât și un ghid practic prin care cititorii își pot îmbunătăți sănătatea fizică și emoțională, evitând declinul mental. Newberg și Waldman arată care sunt cele mai bune modalități de a face exerciții pentru creier, derivate dintr-o varietate de practici spirituale orientale și occidentale care îmbunătățesc conștientizarea personală și empatia. De exemplu, explică de ce căscatul stimulează relaxarea și arată ce este „comunicarea prin compasiune”, o nouă tehnică de meditație care întărește relațiile cu familia și cu prietenii după mai puțin de 15 minute de practică.

„Cum ne schimbă Dumnezeu creierul” se găsește cu reducere pe Elefant sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu