5 dintre cele mai ciudate dezastre din istorie

Catastrofele au schimbat cursul istoriei, iar cele mai ciudate dezastre au dat naștere unor mituri urbane și povestiri care au intrat adânc în folclorul comunităților care au avut de suferit.

Într-un fel, cea mai mare parte a trecutului omenirii poate fi explicată prin dezastre, fie ele naturale sau produse de om. Sclavia în masă din coloniile americane a fost introdusă după niște epidemii groaznice de malarie la care africanii păreau imuni.

Dorința coloniștilor americani de a se separa de Imperiul Britanic a venit în urma unor războaie civile devastatoare care au avut loc în Anglia. Chirurgia estetică și medicina modernă s-au născut din consecințele dezastruoase ale Primului Război Mondial.

Unele catastrofe și urmările lor sunt evidente, însă altele sunt mai greu de înțeles din cauza confuziei și a efectelor stranii pe care le generează. În acest articol îți prezentăm o listă cu cele mai ciudate dezastre din istorie.

1

Coliziunea aeriană din Charkhi Dadri

În filmul de mai sus sunt surprinse resturi din avioanele care s-au ciocnit în zbor la Charkhi Dadri, într-unul dintre cele mai grave accidente din istorie.

Iată primul dintre cele mai ciudate dezastre din istorie menționate pe lista noastră. Pe 12 noiembrie 1996, două avioane s-au ciocnit frontal deasupra orașului Charkhi Dadri, aflat la vest de New Delhi.

Avioanele implicate în coliziune au fost un Boeing 747-100B al Liniilor Aeriene Saudite, călătorind din New Delhi la Dhahran, Arabia Saudită, și un Iliușin Il-76 al Liniilor Aeriene din Kazahstan, care venea din Shimkent, Kazahstan, și se îndrepta spre New Delhi.

Ciocnirea a avut loc după ce avionul din Kazahstan, care trebuia să coboare doar până la 4.570 de metri, a coborât la 4.420 de metri și apoi la 4.270 de metri, ajungând în calea aeronavei Boeing.

Cele două aparate de zbor s-au ciocnit, iar avionul Iliușin a distrus aripa stângă a Boeing-ului. Toți cei 37 de oameni din avionul din Kazahstan au pierit.

Aceeași soartă au avut-o și cei 312 oameni din Boeing. Acest incident a fost cea mai devastatoare coliziune aeriană din istorie.

2

Cele mai ciudate dezastre: Cutremurul din New Madrid

cele mai ciudate dezastre
În 1904, alunecările de teren cauzate de cutremurul de la New Madrid erau încă vizibile. Foto: Wikimedia

În 1811 și 1812, zona New Madrid (în statul american Missouri de azi), în apropierea fluviului Mississippi, a fost zguduită de o serie de seisme.

Primul cutremur a avut loc pe 16 decembrie 1811 și a ajuns la intensitatea estimată azi (după efecte) la magnitudinea de 6 pe scara Richter. Cutremurul a fost urmat de un altul, șase ore mai târziu, și apoi de încă două, pe 23 ianuarie și pe 7 februarie 1812.

Al treilea cutremur a cauzat deformări la suprafața solului, erupții de lavă, fisuri și alunecări de pământ. După cutremurul din februarie, oamenii au relatat că Mississippi a curs în sens invers timp de mai multe ore, formând două cascade.

În urma cutremurului s-a format Lacul Reelfoot, la 24 de kilometri sud de epicentru, în timp ce ciocnirea cristalelor de cuarț din pământ a creat niște lumini precum fulgerele, care au „aprins” cerul.

În mod incredibil, cutremurele s-au făcut simțite pe o suprafață de 80.000 de kilometri pătrați.

3

Vara care nu a mai venit

cele mai ciudate dezastre
O reproducere a erupției vulcanului Tambora din 1815, realizată pentru revista Smithsonian. Foto: Smithsonianmag.com

Când Muntele Tambora, din Indonezia, a erupt în 1815, Europa și America de Nord s-au cufundat în ceea ce părea a fi o iarnă permanentă.

Temperaturile au scăzut, fapt care a determinat o criză alimentară majoră în emisfera nordică. Peste cea mai mare parte a SUA s-a format o ceață densă, iar New York-ul a fost lovit de căderi de zăpadă în luna iunie.

Europa încă se recupera după Războaiele Napoleoniene și a avut mult de suferit. În Franța și în Marea Britanie au izbucnit revolte, în timp ce Italia a fost acoperită cu cenușă vulcanică roșie.

În această perioadă, Mary Shelley a scris „Frankenstein” și au apărut interpretările moderne despre vampiri. Se poate spune că înfometarea duce la nașterea (sau amplificarea) coșmarurilor.

4

Cele mai ciudate dezastre: Poarta spre iad”

Adânc în Deșertul Karkum, în nordul Turkmenistanului, se află o gaură uriașă. Craterul Darvaza a fost inițial o gaură de foraj făcută de sovieticii care căutau gaz natural.

După ce au apărut îngrijorări legate de scurgerile periculoase de gaz, craterul a fost aprins, în 1971.

De atunci, tot arde… Craterul are 68 de metri în diametru și adâncimea de 30 de metri. Guvernul din Turkmenistan speră să închidă craterul ca să prevină extinderea flăcărilor și a gazelor, pregătind zona pentru dezvoltări ulterioare.

5

Cele mai ciudate dezastre: Reacția în lanț din Texas City

Mașinile dintr-o parcare aflată la 400 de metri distanță de explozie. Foto: Wikimedia

Dezastrul din Texas City a avut loc pe 16 aprilie 1947. A fost cel mai grav accident industrial din istoria de până atunci a SUA, precum și una dintre cele mai mari explozii non-nucleare.

Dezastrul a început odată cu un incendiu la bordul vasului francez SS Grandcamp, care era ancorat în port.

Vasul avea o încărcătură de 2.300 de tone de nitrat de amoniu. Depozitat necorespunzător, nitratul de amoniu a luat foc și a cauzat o reacție în lanț de explozii și incendii.

Explozia inițială a incinerat 1.000 de clădiri de pe țărm. A fost atât de puternică, încât ancora vasului, de două tone, a fost descoperită la peste trei kilometri de locul deflagrației.

Următoarele explozii au cauzat aprinderea clădirilor industriale și a fabricilor de substanțe chimice, iar distrugerile s-au extins și mai mult.

Au murit 581 de oameni și peste 5.000 au fost răniți. Toți pompierii din Texas au fost uciși, cu o excepție. Unii dintre morți nu au putut fi identificați. Operațiunile de recuperare a trupurilor victimelor au durat mai bine de o lună.

Ca să știi mai mult, citește „Scurtă istorie a dezastrelor naturale. Epidemii, cutremure și dereglări climatice”

Lucian Boia face în această carte o trecere în revistă a diverselor dezastre care și-au pus amprenta asupra evoluției societăților și a civilizației, precum și o comparație cu momentul actual, când este evident că funcționarea mecanismului om–natură suferă un dezechilibru, foarte probabil ireversibil. Într-adevăr, lumea nu se va sfârși, spune autorul, din pricina cutremurelor, sau a petelor solare, sau a variației axei Pământului. Nici chiar din pricina pandemiilor. Primejdia cea mare o reprezintă acum încălzirea climei și efectul de seră, fenomen global și potențial distrugător, a cărui răspundere o poartă cu precădere omul. Dar nu e deloc sigur că omenirea mai poate opri procesul, sau măcar că își dorește să-și schimbe modul de viață. Abia în acest punct specia umană riscă să dispară cu adevărat.

„Scurtă istorie a dezastrelor naturale. Epidemii, cutremure și dereglări climatice” se găsește cu reducere pe Cărturești, Elefant sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu