Proiectul Shinan: Cel mai mare tezaur descoperit vreodată într-o epavă

În anii ’70-’80, în urma unei operațiuni care a durat nouă ani, scafandrii au adus la suprafață mii de obiecte de artă și 28 de tone de monede chinezești, cel mai mare tezaur recuperat vreodată de pe un vas scufundat.

Comoara a fost recuperată dintr-o navă chineză din secolul XIV (a cărei istorie este și astăzi necunoscută), din largul coastei Insulelor Shinan, din Coreea de Sud.

La operațiune au participat 9.800 de scafandri

Vasul Shinan
Reconstrucție a vasului realizată cu bucățile recuperate de scafandri. Foto: themua.org

În 1975, echipajul unei nave de pescuit care opera în apele din sud-vestul Peninsulei Coreene, lângă Insulele Shinan, a prins în plasă șase obiecte ceramice chinezești.

Acest eveniment aparent banal a dus la descoperirea unui vas naufragiat în secolul XIV, care transporta o încărcătură prețioasă.

O mare parte din încărcătura navei s-a dovedit a fi intactă, ceea ce i-a determinat pe cercetători să descrie vasul drept cea mai „bogată” epavă antică descoperită vreodată.

Obiecte recuperate de sud-coreeni de pe fundul mării. Foto: Wikimedia

Timp de nouă ani, în fiecare vară din 1976 până în 1984, scafandrii coreeni au recuperat rămășițele vasului comercial chinezesc.

Denumită Proiectul Shinan, operațiunea a reprezentat prima și cea mai amplă cercetare arheologică subacvatică din Coreea de Sud.

A fost o muncă titanică în care au fost implicați 9.800 de scafandri și care a totalizat 3.500 de ore de scufundare, potrivit unei lucrări publicate de Chang Kyung-Ho, directorul Institutului de Cercetare a Patrimoniului Cultural din Coreea de Sud.

Proiectul a fost realizat de un grup de cercetare de la Ministerul Culturii din Coreea de Sud, cu sprijinul Marinei sud-coreene.

Vase recuperate
Unele dintre vasele recuperate de pe navă. Foto: Wikimedia

În cadrul unei investigații preliminare, scafandrii au constat existența unei carene din lemn și a unei încărcături voluminoase, la adâncimea de 20 de metri.

Cu toate că o jumătate din structura vasului își pierduse forma, încărcătura rămăsese intactă, îngropată în fundul mării.

Nava este și azi necunoscută

Deși nava se afla la doar 20 de metri adâncime, recuperarea obiectelor s-a dovedit a fi o provocare. Din cauza curenților puternici și a lipsei de vizibilitate, acțiunile de recuperare puteau fi realizate doar atunci când apele erau calme și nu mai mult de o oră pe zi.

Tezaurul este adus la suprafață. Foto: Wikimedia

Lucrând în întuneric aproape total, scafandrii au recuperat o vastă comoară, inclusiv peste 20.000 de obiecte de ceramică, 700 de obiecte metalice, câteva zeci de obiecte din piatră și 28 de tone de monede chinezești.

În plus, au fost recuperate 1.000 de bucăți de lemn de santal roșu și o mulțime de alte obiecte de uz zilnic folosite de echipaj.

După ce încărcătura a fost recuperată, resturile ambarcațiunii au fost demontate, iar carena a fost tăiată sub apă pentru a putea fi ridicată la suprafață.

Din informațiile adunate de exploratori reiese că nava avea lungimea de aproximativ 32 de metri și capacitatea de aproximativ 200 de tone.

Modelul vasului
Modelul vasului chinezesc. Foto: Wikimedia

În ciuda faptului că este o descoperire atât de importantă, denumirea reală a ambarcațiunii (numită astăzi „nava Shinan”) și portul din care a plecat sunt necunoscute.

Este foarte probabil ca vasul să fi navigat din China spre un port din Japonia. Încărcătura vasului conținea obiecte ce purtau etichete din lemn pe care erau inscripționate numele mai multor temple japoneze, cum ar fi Tofukuji, din Kyoto, și Hakosaki Kyu, din Hakata, portul din Hakata fiind, cel mai probabil, locul de destinație.

După ce rămășițele vasului au fost recuperate, specialiștii au construit un model al acesteia. Macheta și majoritatea artefactelor recuperate sunt expuse astăzi la Institutul Național de Cercetare a Patrimoniului Cultural Maritim din Mokpo, Coreea de Sud.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu