fbpx

Cel mai ciudat loc din lume – Punctul Nemo, cimitirul navelor spațiale

Departe de coasta Noii Zeelande, la aproximativ 3.300 de kilometri distanță, în Oceanul Pacific, se află unul dintre cele mai ciudate cimitire din lume: punctul Nemo.

Cimitirul se află în inima ținutului nimănui și aici nu se află nicio insulă – doar apă. Însă, la adâncimea de patru kilometri sub valuri, fundul oceanului este plin cu fragmente și resturi din sateliți vechi, stații spațiale și nave spațiale.

Acest loc este numit „cimitirul navelor spațiale”. Agențiile spațiale din lumea întreagă își trimit aici sateliții și navele spațiale scoase din funcțiune.

punctul_nemo_001_redim_compressed

Atunci când un satelit sau o stație spațială de pe orbită ajunge la sfârșitul vieții sale operaționale, există două modalități de a retrage un astfel de dispozitiv.

Dacă satelitul are o orbită foarte înaltă, cum este cazul sateliților geosincroni, atunci inginerii îi împing și mai departe în spațiu, până când ajunge în ceea ce se numește „orbita – cimitir”.

Această orbită se află la câteva sute de kilometri deasupra orbitei celor mai îndepărtați sateliți operaționali. Aici, probabilitatea de a se ciocni cu nave spațiale operaționale este, practic, nulă.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

În cazul sateliților aflați pe o orbită apropiată de Pământ, este mult mai ușor să fie încetiniți și să fie lăsați să cadă înapoi pe Pământ. Dacă satelitul este mic, va arde și se va dezintegra complet în atmosferă, la fel ca sute de meteoriți în fiecare zi.

Însă, dacă satelitul este mare și există posibilitatea să nu ardă complet, atunci este nevoie de ceva mai multă planificare pentru a-l retrage.

Punctul Nemo se află la mare depărtare de orice așezare omenească

punctul_nemo_003_redim_compressed
Stația Spațială Internațională

Ideea este de a ghida satelitul spre ocean, departe de orice masă întinsă de pământ și de orice habitat uman. Satelitul trebuie să cadă acolo unde nu există riscul de a răni pe cineva.

Locul ales trebuie să fie departe de rutele vapoarelor. Există un astfel de loc în ocean și geografii îl numesc „polul oceanic al inaccesibilității”. Acest loc din ocean mai este cunoscut și ca „punctul Nemo”, după personajul faimos al lui Jules Verne, „căpitanul Nemo”.

Acest punct din ocean este cel mai îndepărtat de orice suprafață de uscat. În latină, numele său înseamnă „nimeni”, un nume potrivit pentru un loc atât de îndepărtat și izolat.

punctul_nemo_002_redim_compressed
Punctul Nemo, un cimitir neobișnuit în mijlocul oceanului

Punctul Nemo se află la aproximativ 2.688 kilometri distanță de cele mai apropiate trei insule – Insula Ducie (parte a Insulelor Pitcairn) în nord, Motu Nui (parte a Insulelor Paștelui) în nord-est și Insula Maher (lângă coasta Antarcticii) în sud.

Pe lângă faptul că se află atât de departe de orice așezare omenească, punctul Nemo are și o populație marină scăzută. Acesta este un lucru bun, fiindcă nu ar fi de dorit ca resturile spațiale să afecteze viața marină.

Punctul Nemo este situat în centrul a ceea ce se numește „Curentul Pacificului de Sud”, un curent oceanic mare și rotativ. Acest curent rotativ blochează nutrimentele care vin dinspre apele coastelor și nu le permite să ajungă în centrul său, unde se află punctul Nemo.

Asta înseamnă că punctul Nemo și regiunea din jur sunt relativ lipsite de viață – un soi de deșert oceanic. Cu alte cuvinte, este locul ideal pentru a arunca sateliții și resturile spațiale nedorite. Între 1971 și 2016, au avut loc mai mult de 263 de „înmormântări spațiale” în punctul Nemo.

punctul_nemo_004_redim_compressed
Stația Spațială MIR

Aici sunt prăbușite vehiculele de alimentare fără oameni la bord, care duc provizii către Stația Spațială Internațională. În cele din urmă, însăși Stația Spațială Internațională va fi îngropată în aceste ape izolate, atunci când durata sa de viață se va sfârși.

Data de retragere propusă este 2028, însă există probabilitatea că vom vedea o prelungire a vieții stației. Cea mai mare înmormântare de la punctul Nemo a avut loc pe 23 martie 2001.

Atunci, spațială rusească MIR, cântărind 135 de tone, a fost prăbușită în Oceanul Pacific după 15 ani de funcționare. În timpul ieșirii de pe orbită, MIR a lovit cu putere atmosfera, la o altitudine de 100 de kilometri.

Chiar și în aerul acela rarefiat, unele elemente externe de pe MIR, cum ar fi panourile solare, au fost smulse datorită impactului aerului. Stația s-a rupt în mai multe fragmente la altitudinea de 90 de kilometri.

Fragmentele în flăcări au putut fi văzute de pe Insulele Fiji, pe cerul nopții. Când Mir s-a prăbușit în ocean, mai rămăseseră numai 20 sau 25 de tone din întreaga stație spațială.

punctul_nemo_005_redim_compressed
Vehiculul de Transfer Automatic (ATV) „Jules Verne” al Agenției Spațiale Europene se dezintegrează în atmosfera Pământului, pe 29 septembrie 2008, deasupra unei secțiuni nelocuite din Oceanul Pacific, la sud-vest de Tahiti

Așa că „cimitirul navelor spațiale” nu adăpostește sateliți și stații spațiale intacte, care să stea grațioase pe fundul oceanului. Rămășițele sunt împrăștiate de-a lungul a sute și chiar mii de kilometri.

Când MIR s-a dezintegrat în atmosferă, a lăsat în urma sa o dâră de resturi lungă de 1.500 de kilometri și lată de 100 de kilometri.

„Chiar și în cazul prăbușirilor controlate, nu poate fi vorba de o aterizare la punct exact”, amintea Holger Kragg, șeful Oficiului de Resturi Spațiale ESA. Declarația a fost făcută înainte de ieșirea de pe orbită a celui de-al treilea ATV al ESA, în 2013.

„Procesul de dezintegrare este de așa natură, încât va trebui să ne asigurăm că o zonă destul de mare este disponibilă, pentru a fi siguri că fragmentele vor cădea în zona dorită, fiindcă nu au să cadă în niciun caz într-un singur loc.”

Și de aceea a fost ales punctul Nemo. Situat la 2.688 de kilometri de cea mai apropiată masă de pământ, punctul Nemo le oferă inginerilor spațiali o marjă de eroare considerabilă.


Distribuie articolul:

Citește în continuare

>