Masacrul de la Jonestown, cunoscut și sub denumirea de tragedia de la Jonestown, reprezintă una dintre cele mai mari tragedii din istoria americană, având loc pe 18 noiembrie 1978, sub directa orchestratere a liderului cultului Peoples Temple, Jim Jones.

Acest eveniment a dus la moartea a 918 persoane, inclusiv numeroși copii și bătrâni, după o crimă în masă sub forma unei sinucideri colective, implementată cu o băutură mortală din cianură și sedative.

În fața unei anchete desfășurate de congresmanul Leo Ryan, care a vizitat Jonestown pentru a investiga rapoartele privind abuzurile cumplite suferite de membrii cultului, liderul fanatic a decis să aplice un plan de sinucidere masiv.

Jim Jones, un predicator care s-a afirmat inițial prin activism social și promovarea integrării rasiale, a transformat comunitatea sa într-un regim opresiv, umilind și terorizând adepții săi.

Sute de oameni, majoritatea afro-americani, au fost forțați să-și cedeze bunurile către Templul Popoarelor și la zguduirile necruțătoare ale influenței lui Jones.

În urmă cu un deceniu, Templul Popoarelor era activ în Indianapolis, însă în fața crescândelor presiuni și suspiciuni, Jones a relocat secta în California și apoi, în 1977, în Guyana.

Locația izolată din Jonestown le-a oferit izolare și o libertate iluzorie față de autoritățile americane, dar la un preț înspăimântător. Vizita congresmanului Ryan a culminat într-un atac violent asupra delegației sale, cu cinci morți, inclusiv Ryan, și alte 11 persoane rănite.

Imediat după plecarea acestuia din tabără, Jones, orb sub povara iluziei sale de „sinucidere revoluționară”, a ordonat distribuirea letalei băuturi otrăvite, întâi copiilor, apoi adulților, sub presiunea uriașei tragedii care se dezlănțuia.

Această grozăvie, văzută de mai puțin de 100 de supraviețuitori, a rămas un tabu mondial. La fața locului s-au găsit o armăreală vastă și numeroase pașapoarte, semn al închiderii absolute impuse de cult.

Odată cu colapsul Templului Popoarelor, doar câțiva, precum Larry Layton, au fost trași la răspundere. Imaginile răscolitoare ale tragediei au marcat pentru totdeauna martorii oculari.

La sosirea în Jonestown, peisajul era apocaliptic: cadavre împrăștiate aleșa ireal combinându-se cu natura, un decor de coșmar.

A devenit evident că visul utopic al lui Jim Jones nu fusese decât o mască a disperării și controlului totalitar, sfârșind în una dintre cele mai cutremurătoare demonstrații ale abuzului de putere.