Cu toții am văzut fotografii cu statuile din Insula Paștelui, iar cei mai norocoși au reușit chiar să le viziteze. Misterioasele capete care privesc în zare apar peste tot: în reviste de turism, filme documentare sau cercetări arheologice.
Puțini știu, însă, că statuile din Insula Paștelui ascund câteva mari enigme arheologice…
Statuile din Insula Paștelui – O mie de giganți
Peste o mie de capete enigmatice, fiecare cu greutatea medie de 12,5 tone și cu înălțimea de aproximativ 4 metri, împânzesc Insula Paștelui. Teoria general acceptată este că au fost sculptate de civilizația Rapa Nui între anii 1200 și 1500.
Totuși, nimeni nu a reușit să explice cum a reușit un popor cu posibilități tehnice extrem de reduse să construiască astfel de monumente. Mai mult, cercetările au scos la iveală faptul că sculpturile gigantice sunt mult mai mărețe decât se credea.
Conform ultimelor descoperiri, capetele statuilor sunt atașate de corpuri îngropate adânc în pământ.
Descoperirea a fost făcută de o echipă condusă de arheologul Jo Anne Van Tilburg, directorul Proiectului Insula Paștelui.
Echipa a început săpăturile în Insula Paștelui în anul 2010. De atunci, oamenii de știință au dezgropat două statui, ambele având corpuri de aproximativ 7 metri.
Potrivit arheologilor, statuile nu au fost îngropate intenționat. Ele au fost acoperite de pământ în timp, din cauza modificărilor climatice.
Și mai straniu este că pe statuile din Insula Paștelui au fost descoperite simboluri care se regăsesc și pe stâlpii de la Gobekli Tepe, cel mai vechi templu din lume.
Ridicat acum 12.000 de ani, Gobekli Tepe (sau „Dealul burtos”) este o ghicitoare impenetrabilă a antichității timpurii, când omul nu cunoștea nici măcar scrisul.
Poți descoperi mai multe despre fascinanta conexiune Insula Paștelui – Gobekli Tepe citind acest articol.
F.interesant.
“Oameni de ştiinţă”!
Mai degrabă nişte amatori dornici de celebritate. Dacă erau oameni de ştiinţă chemau specialiştii pentru studii palinologice şi litologice şi se limpezeau, ştiinţific, o mulţime de aspecte, fără “ipoteze” bizare şi chiar lipsite de sens. Peste monumentele egiptene au trecut CINCI MII de ani şi stratul de nisip care le-a acoperit nu are 7 m şi vorbim de deşert, nu de zone acoperite de vegetaţie ca cele din Insula Paştelui… Amplu subiect!
Prea scurt, prea ca la țară, un referat de nota 10 în clasa a5a e mai lung decât frazele voastre de la acest articol.