Un grup de astronomi din Rusia a efectuat o descoperire remarcabilă, identificând un semnal luminos intens, posibil un fenomen cunoscut sub numele de „burst” radio rapid (FRB), utilizând radiotelescopul Large Phased Array (LPA) din Rusia.
Acest enigmatic semnal a fost detectat la o frecvență de 111 MHz și a fost descris într-un articol publicat recent pe serverul de pre-print arXiv, la data de 17 octombrie. Deși știința modernă a reușit să ne dezvăluie multe secrete ale universului, natura acestor FRB-uri rămâne un mister profund.
Aceste emisii radio deosebit de intense durează doar câteva milisecunde și seamănă, ca dispersie, cu cele ale pulsarilor radio. Până în prezent, natura lor precisă a rămas necunoscută pentru cercetători.
Diverse ipoteze au fost aduse în discuție, de la emisii produse de magnetari tineri, îngropați în rămășițe de supernovă, la teorii mai exotice, cum ar fi structurile stringurilor cosmice.
Recent, echipa condusă de Sergey Tyul’bashev de la Observatorul de Radio Astronomie Pushchino din Rusia a monitorizat un puls interesant, care ar putea să fie un FRB.
Această descoperire a avut loc în cadrul proiectului Pushchino Multibeams Pulsar Search (PUMPS), în timpul unui control tehnic al calității observațiilor efectuate cu LPA, un instrument recunoscut pentru capacitatea sa de a detecta undele radio într-o gamă extinsă de lungimi de undă.
Caracteristicile acestui puls includ o durată de 211 milisecunde, o măsură a dispersiei de aproximativ 134,4 pc/cm³ și o densitate de flux vârf de 20 Jansky.
Analiza datelor sugerează că semnalul ar putea avea o origine extragalactică, provenind de la o distanță imensă, de aproximativ 2,3 miliarde de ani-lumină. Această descoperire ar putea reprezenta o nouă piatră de hotar în domeniul astronomiei.
Dacă se confirmă originea extragalactică a semnalului denumit FRB 20190203, acesta va fi primul identificat în cadrul proiectului PUMPS și ar marca doar a doua detectare a unui FRB la frecvența de 111 MHz, fiind totodată primul din această categorie care nu este repetitiv.
În ceea ce privește originea sa, studiul sugerează ipoteza emisiunilor maser sincrontron, implicând un magnetar ca sursă. Cercetătorii concluzionează că aceste caracteristici observate ar fi cel mai bine explicate prin modelul unui magnetar care generează emisiuni maser sincrontron.
Această descoperire nu doar că îmbogățește înțelegerea actuală a fenomenelor cosmice misterioase, dar și marchează un pas important în explorarea universului, evidențiind valoarea colaborărilor internaționale pentru decriptarea tainelor cosmosului.