Cazul interesant al norilor în care se auzea muzică de orchestră

În iunie 1867, James Glaisher, un astronom și meteorolog englez pasionat de zbor, plutea deasupra Parisului într-un balon cu aer cald, când a intrat într-o zonă cu nori denși.

„Deodată, în vreme ce eram suspendați în aerul cețos, am auzit un concert admirabil de muzică instrumentală, care părea să provină direct din nori, de la o distanță de numai câțiva metri. Ochii noștri au încercat să penetreze materia albă, omogenă și nebuloasă care ne înconjura din toate părțile. Am ascultat uimiți sunetele acestei orchestre misterioase”, avea să relateze Glaisher.

Henry Coxwell (aeronaut) și James Glaisher în timpul unui zbor cu balonul. Foto: Express and Star

Nu era prima dată când astronomul auzea muzică în timp ce se afla – la propriu – cu capul în nori. Cu cinci ani înainte, Glaisher decolase într-un balon din Wolverhampton, Anglia. La înălțimea de 3.870 de metri, a auzit cu claritate muzică, potrivit One Billion Places.

În 1867, Glaisher, alături de alți pasionați ai zborului cu balonul (printre care Camille Flammarion, un astronom francez, și Gaston Tissandier, un meteorolog francez) a demarat o serie de experimente legate de zborul cu balonul și, de-a lungul a două zile, a zburat din Paris la Solingen, lângă Koln.

Glaisher menționează că, în timpul călătoriei, a auzit de mai multe ori muzică și diferite sunete, în timp ce zbura la mii de metri altitudine.

„Am auzit o muzică de orchestră excelentă în timp ce zburam peste Antony și peste Boulainvilliers. În acel moment, eram complet învăluiți de nori și ne aflam la altitudinea de 1.000 de metri deasupra acestor orașe.”

Iată ce scrie Glaisher în memoriile călătoriilor sale, intitulate „Aeronauții. Călătorii în aer”, ecranizate în 2019:

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

„Găsesc că intensitatea diferitelor sunete emise la suprafața pământului este purtată până la înălțimi foarte mari în atmosferă. Șuieratul unei locomotive se ridică până la aproape 3.000 de metri, zgomotul unui tren până la 2.500 de metri, lătratul unui câine până la 1.800 de metri, iar împușcătura unei muschete până la aceeași înălțime.”

James Whitbread Lee Glaisher. Foto: Wikimedia

„Strigătele oamenilor pot fi auzite uneori până la înălțimea de 1.500 de metri și la această altitudine se pot auzi și cântatul unui cocoș sau sunetul unui clopot de biserică. La înălțimea de de 1.390 de metri, se pot auzi cu claritate bătaia unei tobe și muzica unei orchestre. La înălțimea de 1.000 de metri, se poate auzi vocea oamenilor.”

„Ceva mai sus, se poate distinge zgomotul scos de un cărucior pe pavaj, iar în liniștea nopții, curgerea unui râu și chiar și a unui pârâu produc efectele unei cascade înalte la această altitudine. La înălțimea de 900 de metri, orăcăitul broaștelor dintr-o mlaștină se poate auzi cu toată intensitatea și chiar și notele ascuțite ale greierului pot fi distinse cu ușurință la altitudinea de 760 de metri.”

Glaisher și tovarășii săi de zbor aveau de-a face cu efectul umidității asupra nivelului sunetului. S-a observat că, pe măsură ce umiditatea crește, nivelul sunetului crește și el.

Camille Flammarion (1842 – 1925). Foto: New Dawn Magazine

Cum norii și ceața sunt umede, „ele adună sunetele cu o așa intensitate, încât oricând am trecut printr-un nor am auzit orchestra cântând în orașul de sub noi și muzica părea a se face auzită de foarte aproape”, spunea Glaisher.

Potrivit NPS, umiditatea scăzută absoarbe mai mult sunet, mai ales la frecvențe mai înalte, din cauza „relaxării moleculare” a gazelor din aer (un nivel de 10% umiditate absoarbe cel mai mult sunet).

O schimbare substanțială a presiunii atmosferice, echivalentă cu mii de metri altitudine, are o influență mică asupra nivelului de zgomot produs, însă afectează substanțial nivelurile receptate ale acestor zgomote.


Dacă ți s-a părut interesant acest articol, îți recomandăm și:


Distribuie articolul:

Citește în continuare

Lasă un comentariu