Cavalerii Cercului de Aur, societatea secretă care milita pentru sclavie

Cavalerii Cercului de Aur a fost o societate secretă pro-sclavie fondată la jumătatea secolului XIX, înainte de Războiul Civil American (desfășurat între 1861 și 1865).

În această perioadă, taberele pro-sclavie (din sud) și anti-sclavie (din nord) încercau să își extindă granițele și să coopteze state care să le susțină cauza.

Cavalerii Cercului de Aur
Forțele confederate bombardează Fortul Sumter din Charleston, Carolina de Sud, pe 12 aprilie 1861. Litografie de Currier & Ives. Foto: Biblioteca Congresului SUA

În acest context, George Bickley a fondat organizația secretă Cavalerii Cercului de Aur, cu intenția să creeze un imperiu prin care să se asigure că sclavia avea să dureze la nesfârșit.

Chiar dacă nu și-a atins acest obiectiv, organizația a fost deosebit de influentă. La apogeu, Bickley pretindea că avea peste 100.000 de membri (sau chiar mai mulți, potrivit Enciclopediei Britannica).

Și, cu toate că a „umflat” cifrele (mult mai probabil, avea 50.000 de membri), cert este că din organizație au făcut parte mulți politicieni importanți.

Cavalerii Cercului de Aur
Coperta unei presupuse istorii secrete a Cavalerilor Cercului de Aur, publicată în 1863. Foto: Wikimedia

Conform Historic Mysteries, mulți Cavaleri ai Cercului de Aur au luptat pentru Confederație în timpul Războiului Civil. Organizația s-a dizolvat în cele din urmă, însă idealurile ei au dăinuit zeci de ani.

Cavalerii Cercului de Aur ca agent pentru expansiunea Sudului sclavagist

În cea mai mare parte a istoriei lor, Statele Unite au urmat o politică de expansionism. Filosofia acestei politici susținea că America ar trebui să își extindă întotdeauna granițele pentru a răspândi democrația și capitalismul în întreaga lume.

În deceniile de după înființarea țării, statele nordice și cele sudice s-au dezvoltat pe căi diferite. Chiar dacă statele nord-americane nu erau cu totul împotriva sclaviei, economia lor nu se baza pe munca sclavilor. În sud, însă, sclavia era temelia economiei.

Sclavia a fost una dintre cele mai aprinse probleme ale epocii. Statele sudice, pro-sclavie, și cele din vest au avut tendința de a se alinia politic.

Același lucru era valabil și pentru statele nordice anti-sclavie. Ambele tabere doreau, de asemenea, să atragă mai mulți membri pentru a-și spori puterea politică.

Pentru a guverna acest proces, Statele Unite au adoptat cinci legi, cunoscute drept Compromisul de la 1850. Aceste legi stipulau că, ori de câte ori la Statele Unite era adăugat un nou stat, locuitorii acestuia votau cu privire la legalizarea sclaviei, într-un proces denumit „suveranitate populară”.

George Bickley: Aventurier, medic și istoric

Cavalerii Cercului de Aur
George Bickley. Foto: Wikimedia

George Bickley s-a născut cândva între 1819 și 1823. Potrivit propriilor lui relatări, a fugit de acasă la vârsta de 12 ani, începând o viață de aventuri.

Cu toate acestea, nu se cunosc date certe despre viața lui până în 1850, în jurul vârstei de 30 de ani. În acel an, a ajuns în Jeffersonville, Virginia, prezentându-se drept frenolog.

În Virginia, Bickley a început să scrie o istorie a stabilirii albilor în zonă. Un an mai târziu, s-a mutat la Cincinnati și a devenit „profesor de medicină, terapie și botanică medicală” la Institutul Medical Eclectic.

Această școală preda o formă de medicină alternativă. Bickley pretindea că a absolvit și Universitatea din Londra în 1842, însă mințea.

A avut apoi diverse alte ocupații, de la conducerea unei reviste literare, la speculații funciare. În cele din urmă, lui Bickley, inspirat de cea mai arzătoare problemă politică din vremea sa, i-a venit ideea grandioasă a fondării unei societăți secrete.

Organizația secretă Cavalerii Cercului de Aur

În 1854, George Bickley, înglodat în datorii, a fugit de creditori și a ajuns în Tennessee. Aici, la 4 iulie 1854, împreună cu alți cinci bărbați, a fondat Cavalerii Cercului de Aur (CCA).

Ca orice societate secretă respectabilă, CCA avea regulamente, ritualuri și o constituție. Membrii erau împărțiți în trei categorii:

  • o aripă militară, care planifica să participe la cucerire;
  • o aripă financiară, care să sprijine grupul de acasă;
  • o aripă conducătoare.
Cavalerii Cercului de Aur
„Inspectarea și vânzarea unui negru”, gravură din cartea Antislavery (1961) de Dwight Lowell Dumond. Foto: Biblioteca Congresului SUA

CCA se baza pe alte organizații care existau deja la acea vreme, precum Ordinul Stelei Singuratice, un grup din Texas care se opunea amestecului în afacerile sudului sclavagist.

Scopul Cavalerilor Cercului de Aur era crearea unui imperiu sclavagist. Aceștia sperau să sponsorizeze expediții militare pentru anexarea teritoriilor din sud-vest, Mexic, Caraibe și America Centrală.

Având capitala la Havana, în Cuba, acest preconizat imperiu trebuia să domine comerțul mondial cu zahăr și tutun și să garanteze supraviețuirea sclaviei.

Bickley a călătorit peste tot pentru a atrage membri în organizație. Ziarele pro-sclavie din sud i-au promovat mesajele, iar organizația a crescut.

Bickley pretindea că mișcarea avea 115.000 de membri. Deși numărul real era mult mai mic, din organizație făceau parte mulți politicieni pro-sclavie, precum secretarul de Război, John Floyd, secretarul Trezoreriei, Howell Cobb, și vicepreședintele John Breckenridge.

Pe măsură ce America se apropia de războiul civil, republicanii anti-sclavie i-au acuzat pe membrii CCA că susțin în secret cauza sudică.

Invadarea Mexicului

Voluntar al armatei Uniunii, fotografie de Mathew Brady, 1861. Foto: Biblioteca Congresului SUA

În primăvara anului 1860, Cavalerii Cercului de Aur au pus în mișcare planul de a invada Mexicul. O armată de aproximativ 400 de oameni s-a deplasat la granița de sud a Texasului.

Bickley plănuise să ridice o forță și mai mare în New Orleans, care să i se alăture celei din Texas, lucru care nu s-a mai întâmplat. După trei luni fără plată, armata s-a desființat.

Ulterior, în același an, Bickley a anunțat din nou planurile unei invazii. De data aceasta, a semnat un tratat cu Manuel Doblado, guvernatorul statului mexican Guanajuato.

Doblado era el însuși blocat într-un conflict cu guvernul din Mexico City și spera să-i folosească pe oamenii lui Bickley pentru a-și întări poziția. În schimbul ajutorului, le-a promis Cavalerilor jumătate din banii aflați în vistieria statului.

Bickley a promis un efectiv de 16.000 de oameni, dar a fost din nou incapabil să ofere întăriri și arme, astfel că a anulat și această invazie.

Războiul Civil American

Pe 20 decembrie 1860, 11 state pro-sclavie s-au desprins din Uniune și au format Confederația. Din această cauză, secesiunea sudică a pus capăt efectiv Cavalerilor Cercului de Aur.

Odată cu izbucnirea războiul cu nordul, planurile pentru o expansiune a confederației sudice au devenit mai puțin importante.

Bickley a lucrat în echipa unui general sudist, ca medic chirurg. A fost arestat ca spion confederat în 1863 și ținut prizonier până la sfârșitul războiului. A murit în 1867.

Dispariția Cavalerilor Cercului de Aur

Spital de campanie din Virginia, fotografie de James Gibson, 30 iunie 1862

La fel ca multe alte societăți secrete, sfârșitul Cavalerilor Cercului de Aur a fost doar începutul zvonurilor despre activitățile lor.

De exemplu, s-a speculat despre legăturile grupului cu alte societăți secrete, cum ar fi Cavalerii Templieri, Fiii Libertății sau Francmasoneria.

De asemenea, au circulat zvonuri cu privire la apartenența la organizație a unor personaje infame precum Jesse James (tâlhar din Vestul Sălbatic) și John Wilkes Booth (asasinul lui Abraham Lincoln), dar fără dovezi.

Cadavre de soldați sudiști la marginea unui drum din Maryland, fotografie de Alexander Gardner, septembrie 1862. Bătălia de la Antietam a fost una dintre cele mai sângeroase din întregul război.

Una dintre cele mai interesante speculații este că organizația a îngropat cufere cu monede de aur în toată America pentru a finanța un al doilea război civil.

Ori de câte ori cineva găsește monede de aur îngropate, se speculează că banii fac parte din comoara CCA (chiar și în 2014 a avut loc o descoperire de acest fel).

Dar adevărata moștenire a Cavalerilor Cercului de Aur este mult mai limpede: chiar dacă Războiul Civil a dus la interzicerea sclaviei, printre altele, nu a pus capăt inegalității rasiale care stă la baza Americii.

Cavalerii Cercului de Aur nu mai există, însă ideologia lor dăinuie și astăzi.

Ca să știi mai mult, citește cartea „Viața unui sclav american”

Fost sclav, aboliționist înflăcărat, scriitor strălucitor, redactor de ziar și orator plin de elocvență, ale cărui discursuri au aprins cauza aboliționismului, Frederick Douglass (1818–1895) a avut o viață uluitoare. Copilăria și tinerețea i-au fost dominate de abuzuri fizice, de lipsuri și tragedii, dar printr-o tărie de caracter rar întâlnită, Douglass a reușit să depășească aceste obstacole pentru a deveni un reprezentant de frunte al semenilor săi. În „Viața unui sclav american”, care reprezintă cea mai citită și mai citată dintre operele sale, Douglass oferă descrieri explicite ale propriei copilării și ale experiențelor înfiorătoare din perioada sclaviei, precum și o relatare incitantă a evadării sale dramatice din Sudul sclavagist.
Cartea „Viața unui sclav american” se găsește cu reducere pe Cărturești, Elefant sau Libris.


Distribuie:

Citește în continuare

  • >