Cât la sută folosim din creier? Este adevărat că doar 10%?

Te-ai întrebat vreodată cât la sută folosim din creier? Iată unul dintre exemplele de pseudoștiință preferate ale Hollywoodului: oamenii își folosesc numai 10% din creier, iar „activarea” celorlalte 90 de procente – care sunt „adormite” – le-ar permite oamenilor obișnuiți să dea dovadă de abilități mentale extraordinare.

Creierul uman ne fascinează pe toți. În filmul „Phenomenon” (1996), John Travolta capătă abilitatea de a prezice cutremure și învață pe loc limbi străine.

Cât la sută folosim din creier Este adevărat că doar 10% featured_compressed
Foto: Pinterest

Scralett Johnason devine o maestră a artelor marțiale în „Lucy” (2014). Bradley Cooper scrie un roman peste noapte.

Aceste clișee ale filmelor SF sunt preferatele publicului. Astfel, pe bună dreptate, se naște întrebarea: cât la sută folosim din creier?

În cadrul unui sondaj, 65% dintre respondenți au fost de acord cu afirmația: „Oamenii își folosesc numai 10% din creier în mod obișnuit.” Însă adevărul este că ne folosim întregul creier, tot timpul.

De unde știm asta? În primul rând, dacă am avea nevoie de doar 10% din creier, cele mai multe vătămări cerebrale nu ar avea consecințe observabile, deoarece ar afecta părți ale creierului care oricum nu făceau nimic.

Știm, de asemenea, că natura descurajează dezvoltarea unor structuri anatomice inutile.

Dacă oamenii timpurii ar fi alocat resurse pentru creșterea și menținerea țesutului cerebral inutil, ar fi fost depășiți de cei care ar fi folosit resursele prețioase pe lucruri mai necesare pentru supraviețuire și pentru succes în procesul de reproducere.

Sisteme imunitare mai tari, mușchi mai tari, păr mai arătos – orice ar fi mai folositor decât să ai capul plin de țesut inert.

Cât la sută folosim din creier? Există multe mistificări

Creier
Foto; AskOpinion

Sunt dovezi clare care susțin aceste concluzii logice. Tehnicile de imagistică, cum ar fi tomografia cu emisie de pozitroni (TEP) și imagistica cu rezonanță magnetică (RMN), le permit oamenilor de știință să facă o hartă a creierului în timp real.

Datele arată clar că porțiuni mari din creier – mult mai mult de 10% – sunt folosite pentru diverse activități, de la sarcini simple, precum odihna sau privitul pozelor, până la cele complexe, precum cititul sau calculele matematice.

Savanții încă nu au găsit o zonă a creierului care să nu facă nimic. Deci, cum am ajuns să credem că 90% din creierul uman este inutil?

Mitul acesta este atribuit în mod incorect savantului William James, din secolul XIX, care a propus teoria conform căreia cea mai mare parte din potențialul nostru mental nu este folosit.

Însă nu a specificat vreun procentaj. Albert Einstein – un magnet pentru atribuirea incorectă de citate – a fost, de asemenea, făcut responsabil de această opinie.

De fapt, probabil că acest concept își are originea în industria americană de autoperfecționare. Ideea apare cel mai devreme în prefața la bestseller-ul lui Dale Carnegie, publicat în 1936, „Cum să câștigi prieteni și să influențezi oamenii”.

Ideea că stăpânim numai o parte din potențialul creierului a fost calul de bătaie al multor așa-ziși guru motivaționali, al „negustorilor” New Age și al scenariștilor lipsiți de inspirație.

Evident, este o veste proastă pentru cei care sperau să devină genii peste noapte. Vestea bună este că munca din greu aduce rezultate.

Ai toate motivele să crezi că poți crește puterea creierului tău ocupându-te regulat cu sarcini mentale grele, precum cântatul la un instrument muzical, rezolvarea de probleme de aritmetică și teste de logică sau lectura.

Ca să știi mai mult, citește „Cum ne schimbă Dumnezeu creierul”

Pornind de la analiza scanărilor RMN asupra creierelor unor pacienți cu probleme de memorie și ale unor persoane care practică meditația, neurologul Andrew Newberg și terapeutul Mark Robert Waldman au ajuns la concluzia că credința spirituală activă și pozitivă schimbă creierul în bine. Mai mult, credința nu este întotdeauna necesară: ateii care meditează la imagini pozitive pot obține beneficii neurologice similare. Scrisă într-un stil accesibil – cu ilustrații care subliniază modul în care experiențele spirituale afectează mintea – cartea prezintă pe larg următoarele descoperiri:

  • Rugăciunea și practica spirituală nu numai că reduc stresul și anxietatea, ci chiar încetinesc procesul de îmbătrânire prin practicarea a 12 minute de meditație în fiecare zi;
  • Contemplarea unui Dumnezeu iubitor mai degrabă decât a unui Dumnezeu răzbunător reduce anxietatea, depresia și stresul și crește sentimentele de siguranță, compasiune și dragoste;
  • În sine, fundamentalismul este benign și poate fi benefic personal, dar furia și prejudecățile generate de credințe extreme ne pot afecta permanent creierul;
  • Rugăciunea intensă și meditația schimbă permanent numeroase structuri și funcții în creier, modificând modul în care percepem realitatea.

„Cum ne schimbă Dumnezeu creierul” este atât o revelație a științei moderne, cât și un ghid practic prin care cititorii își pot îmbunătăți sănătatea fizică și emoțională, evitând declinul mental. Newberg și Waldman arată care sunt cele mai bune modalități de a face exerciții pentru creier, derivate dintr-o varietate de practici spirituale orientale și occidentale care îmbunătățesc conștientizarea personală și empatia. De exemplu, explică de ce căscatul stimulează relaxarea și arată ce este „comunicarea prin compasiune”, o nouă tehnică de meditație care întărește relațiile cu familia și cu prietenii după mai puțin de 15 minute de practică.

„Cum ne schimbă Dumnezeu creierul” se găsește cu reducere pe Elefant sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Un comentariu la „Cât la sută folosim din creier? Este adevărat că doar 10%?”

  1. Ne naștem cu capacitatea de a ne folosi creerul 100% dar nu am fost lăsați să gîndim mai mult deoarece “unii ne vrea proști”.Trăim într-un sistem bonlav iar dacă reușim să ieșim din “tipar” sîntem catalogați a fi nebuni.

    Răspunde

Lasă un comentariu