Cât durează să renunți la un prost obicei (și să pui ceva bun în locul lui)

De la spălatul zilnic pe dinți până la cafeaua de dimineață, cu toții avem zeci de obiceiuri care ne creează rutina de zi cu zi. Unele dintre ele sunt foarte bune – vizitele săptămânale la sală sunt adesea încurajate -, însă altele ne fac rău, cum ar fi fumatul unui pachet de țigări pe zi sau comandatul de pizza la domiciliu prea des.

Fiindcă ne dăm seama dacă obiceiurile noastre sunt sănătoase sau dăunătoare, adeseori ne străduim să le schimbăm. Multe aplicații software te ajută să-ți formezi un obicei și multe dintre ele funcționează pe principiul că ai nevoie de 21 de zile pentru acest lucru.

Foto: iStock

Acest număr provine dintr-o carte foarte populară din anii ’60, intitulată „Psiho-cibernetică” și scrisă de Maxwell Maltz, un chirurg plastician care a observat că pacienții săi aveau nevoie de aproximativ 21 de zile pentru a se obișnui cu noile lor fețe.

Totuși, potrivit unui studiu din 2009, perioada de timp necesară pentru a dobândi un obicei nu este atât de clar delimitată. Cercetătorii de la University College, din Londra, au examinat noile obiceiuri ale 96 de oameni de-a lungul a 12 săptămâni și au descoperit că perioada medie pentru a forma un nou obicei este, de fapt, de 66 de zile.

Mai mult, perioadele individuale variau între 18 zile și 254 de zile. Mesajul este că, dacă vrei să dobândești un nou obicei, vei avea nevoie de cel puțin două luni și nu ar trebui să disperi dacă trei săptămâni nu ajung.

Foto: Fife Leisure

Pentru cei mai mulți oameni, această perioadă nu este suficientă. Trebuie să dai dovadă de perseverență și te vei alege cu un obicei pe care îl vei păstra fără efort.

Dar ce se întâmplă atunci când încercăm să renunțăm la un obicei nedorit? Se pare că cele două procese – formarea obiceiurilor și renunțarea la obiceiuri – sunt strâns legate.

Renunțarea la un obicei înseamnă formarea unui nou obicei. Vechiul obicei sau tipar de reacție încă se află acolo (un tipar de reacție a neuronilor din creier), dar este mai puțin dominant (mai puțin puternic).

„Este mult mai ușor să te apuci de o activitate nouă decât să oprești un obicei fără să pui în locul său un comportament care să-l înlocuiască. Acesta este unul dintre motivele pentru care materialele care te ajută să te lași de fumat, cum ar fi guma cu nicotină și inhalatoarele, tind să fie mai eficiente decât plasturii cu nicotină.”, spune neurosavantul Elliot Berkman.

Așadar, nu există o perioadă standard pentru renunțarea la un obicei, iar rețeta potrivită este un amestec de trăsături de personalitate, motivație, circumstanțe și obiceiul în chestiune.

„Cei care vor să renunțe la un obicei din motive care țin de valorile lor personale își vor schimba comportamentul mai repede decât oamenii care fac acest lucru din motiv exterioare, cum ar fi presiunea exercitată de alte persoane”, spune Berkman.

Potrivit profesorului de psihologie Susan Krauss Whitbourne, uneori se poate renunța repede la un obicei:

„În cazuri extreme, se poate renunța pe loc la un obicei, cum ar fi cazul în care ți se face rău dacă inhalezi fum de țigară sau ești cât pe ce să fii lovit de un autobuz în timp ce scrii mesaje mergând pe stradă”, spune Krauss Whitbourne într-un articol publicat de site-ul Hopes and Fears.

Însă, în cele mai multe cazuri, va fi nevoie de mai mult timp, și ar trebui să ai răbdare timp de cel puțin două luni. Pentru a renunța cu succes la un obicei, trebuie să te gândești la cea mai puternică motivație, lucru care te va împinge de la spate.

Gândește-te la un „obicei de înlocuire” pentru obiceiul la care vrei să renunți, însă asigură-te că este unul pozitiv – înlocuirea fumatului cu consumul de gustări este o capcană des întâlnită, de exemplu.

Apoi, încearcă să ai răbdare. Cu cât mai lungă este perioada de timp în care ai avut acest obicei, cu atât mai greu îți va fi să scapi de el.

„Obiceiurile îndelungate sunt literalmente încrustate la nivel neuronal, așa că ne determină în mod puternic comportamentul. Vestea bună este că oamenii sunt aproape întotdeauna capabili să dezvolte alt obicei atunci când sunt conștienți de obiceiul dăunător și suficient de motivați ca să se schimbe”, explică Berkman.

Prin urmare, poți reuși.

Ca să știi mai mult, citește cartea „Puterea obișnuinței. De ce facem ceea ce facem în viață și în afaceri”

În „Puterea obișnuinței”, Charles Duhigg ne poartă printr-un periplu al ultimelor descoperiri științifice – din laboratoare, în birourile celor mai mari corporații – și explică pe înțelesul tuturor de ce avem obiceiuri (bune și proaste) și cum putem să le schimbăm. Pe parcurs, aflăm de ce unii oameni și unele companii se luptă să se schimbe, în pofida anilor de încercări, în timp ce alții par să se reinventeze peste noapte.

Descoperim astfel cum obiceiurile corecte au fost cruciale pentru succesul înotătorului olimpic Michael Phelps, al CEO-ului Starbucks, Howard Schultz, și al luptătorului pentru drepturile omului Martin Luther King, Jr.

La baza cărții stă următorul argument: ca să putem ajunge să facem cu regularitate exerciții fizice, să slăbim, să creștem copii excepționali, să conducem firme de succes, trebuie să înțelegem cum funcționează obiceiurile. Aceasta este cheia. Obiceiurile nu înseamnă destin și, după cum arată Charles Duhigg, prin valorificarea acestei noi științe, chiar putem să ne transformăm viața.

Cartea „Puterea obișnuinței. De ce facem ceea ce facem în viață și în afaceri” se găsește cu reducere pe Cărturești, Elefant sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu