Anul 2024 se conturează ca fiind cel mai fierbinte an înregistrat, potrivit unui raport elaborat de programul spațial al Uniunii Europene.
Această creștere alarmantă a temperaturilor globale pune în fața omenirii un avertisment serios înaintea summitului climatic Cop29, în contextul unei schimbări politice substanțiale în Statele Unite, cu Donald Trump, cunoscut pentru scepticismul său privind schimbările climatice, câștigând din nou alegerile prezidențiale.
Înfruntăm un moment critic, deoarece anul 2024 este prognozat să depășească pentru prima dată pragul de încălzire de 1,5°C față de valorile preindustriale.
Acest nivel de incălzire, considerat periculos de către specialiști, impune liderilor mondiali o urgență crescândă în respectarea angajamentelor lor de limitare a creșterii temperaturii globale în acest secol.
Dr. Samantha Burgess, director adjunct al Copernicus Climate Change Service, subliniază că această situație reprezintă un punct de cotitură și ar trebui să fie un factor motivator la conferința asupra schimbărilor climatice.
În ultimele 12 luni, temperaturile globale au fost cu 1,62°C peste media preindustrială, un indicator al efectelor accelerației industrializării și arderii combustibililor fosili.
Luna octombrie 2024 s-a remarcat prin temperaturi fără precedent, devenind a doua cea mai caldă octombrie înregistrată, după anul 2023.
Constatarea este că, deși liderii mondiali și-au propus să mențină creșterea temperaturii globale sub pragul de 1,5°C, realitatea pare să se îndrepte către o depășire dublă a acestuia.
Chiar dacă o depășire anuală nu indică încă un eșec total al obiectivului, persistentele valori alarmante îngreunează capacitatea ecosistemelor și societăților de a se adapta.
Carlo Buontempo, directorul Copernicus, atrage atenția că niciodată până acum civilizația noastră nu a fost nevoită să înfrunte un climat atât de încălzit, fapt ce testează extrem capacitatea noastră de adaptare.
Impactul asupra mediului este devastator; datele Copernicus arată că, în octombrie 2024, întinderea gheții marine arctice a scăzut la al patrulea cel mai redus nivel istoric, în timp ce ghețarii din Antarctica au înregistrat al doilea cel mai scăzut nivel pentru luna respectivă.
Schimbările climatice au provocat fenomene meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile intense din Europa, care au cauzat pierderi semnificative de vieți omenești în Spania. Creșterea concentrației de gaze cu efect de seră a atins noi recorduri, amplificând aceste fenomene.
Carlo Buontempo subliniază că numai printr-un angajament global de reducere a emisiilor se poate face față provocărilor climatice.
Întrucât summitul Cop29 se apropie, este esențial ca țările lumii să adopte măsuri decisive și coordonate pentru a contracara dramul de încălzire globală și a proteja viitorul planetei.
